Software-ul antivirus te protejează nu doar de viruşi. Iată tot ce trebuie să ştii despre spyware, troieni, ransomware, scareware şi alte ameninţări pe care programul tău de securitate ar trebui să le detecteze şi neutralizeze.
O utilitate antivirus care ar apăra strict împotriva viruşilor ar fi aproape inutilă. Viruşii de calculator sunt doar un tip de ameninţare şi nici măcar nu apar frecvent.
Un program antivirus cu adevărat eficient apără împotriva tuturor tipurilor de software maliţios. Când îţi recomandăm să instalezi protecţie antivirus, vorbim despre apărare împotriva oricăror forme de malware.
Recunoașterea amenințărilor după modul de răspândire
Un virus se activează când utilizatorul lansează un program infectat sau porneşte sistemul de pe un dispozitiv compromis. Viruşii îşi menţin profilul scăzut pentru a evita detectarea. Codul virusului infectează fişiere sau unităţi de stocare, apoi, la o dată prestabilită, începe să fure informaţii sau să lanseze atacuri DDoS.
Viermii sunt asemănători viruşilor, însă se pot răspândi fără ajutorul utilizatorului. Un vierme îşi copiază singur codul pe un alt calculator şi porneşte copia. În 1988, viermele Morris a congestionat reţeaua Internet din cauza replicării excesive.
Troienii ascund cod maliţios într-o aplicaţie aparent utilă. Programul pare legitim, dar la un moment dat execută acţiuni dăunătoare. Troienii bancari pot extrage bani din conturile online, iar alţii fură date pentru a le vinde pe Dark Web.
Recunoașterea amenințărilor după acţiune
Spyware-ul supraveghează activitatea de pe calculator şi fură parole ori alte date personale. Uneori poate folosi camera web sau microfonul pentru a te spiona. Stalkerware-ul merge mai departe şi partajează permanent informaţii despre viaţa ta cu cei care te hărţuiesc.
Adware-ul afişează reclame nedorite, folosind adesea informaţii colectate de spyware pentru a le personaliza. Când reclamele devin excesive, pot perturba utilizarea normală a sistemului.
Rootkit-urile se integrează adânc în sistemul de operare pentru a ascunde componentele unui program maliţios. Când un software de securitate cere lista de fişiere sau intrări din registru, rootkit-ul modifică răspunsul pentru a-şi elimina propriile urme.
Bot-urile nu dăunează direct calculatorului, dar îl transformă într-un complice la atacuri cibernetice. Ele aşteaptă comenzile unui „bot herder” şi, împreună cu alte sisteme, trimit spam sau lansează atacuri coordonate.
Dropper-ele sunt programe mici, discrete, create pentru a instala alte forme de malware. Ele primesc instrucţiuni de la creator şi descarcă ameninţări suplimentare pe dispozitivul tău.
Ransomware-ul îţi criptează fişierele şi cere o răscumpărare în schimbul cheii de decriptare. Deşi antivirusul ideal ar detecta şi acest tip de ameninţare, consecinţele unui atac reuşit sunt atât de grave încât merită utilizarea unei soluţii dedicate de protecţie împotriva ransomware-ului.
Programe de securitate false
Nu tot software-ul antivirus este legitim. Unele programe, numite scareware, te sperie cu alerte false pentru a te convinge să plăteşti o „licenţă”. Aceste aplicaţii nu oferă protecţie şi îţi pot fura datele bancare.
Cel mai sigur mod de a evita scareware-ul este să verifici recenzii din surse de încredere înainte de a cumpăra un program de securitate.
Combinații de protecție
Categoriile de malware nu se exclud reciproc. Un singur program maliţios poate fi virus, spyware şi rootkit în acelaşi timp. Scareware-ul este un tip de troian care poate include funcţii de spionaj şi furt de date.
O soluţie completă de securitate include antivirus, firewall, filtru de spam şi uneori VPN. Firewall-ul previne atacurile din reţea, filtrul de spam blochează emailurile maliţioase, iar VPN-ul protejează traficul de internet.
Termenul malware acoperă toate tipurile de software maliţios. Indiferent de denumire, asigură-te că programul tău antivirus te apără împotriva oricărei ameninţări cibernetice.
