Ce sunt exploatările și atacurile zero-day?

Ce sunt exploatările și atacurile zero-day?

Dacă ai de-a face cu o vulnerabilitate zero-day, ai o problemă.

Iată ce înseamnă și ce poți face ca să eviți să devii victimă a acestor atacuri.

Termenul „zero-day” este destul de comun în domeniul securității cibernetice.

În ultimele luni, companii de top — de la Microsoft și Google până la Apple — au fost nevoite să remedieze erori zero-day.

Dar ce înseamnă acest lucru? Aici explicăm cum funcționează și cum te poți proteja.

Termenul „zero-day” se referă la o vulnerabilitate care există în mediul real fără să fie cunoscută de producătorul software-ului. În acest fel, produsul rămâne expus riscului de atac.

Odată descoperită problema, producătorul are „zero zile” pentru a o repara, fiind deja în pericol.

Există trei concepte principale legate de zero-day, așa cum subliniază firma de securitate Kaspersky:

Vulnerabilitate zero-day: O slăbiciune în software care poate fi exploatată și este descoperită de atacatori înainte ca producătorul să o cunoască.

Exploit zero-day: Metoda folosită de un atacator pentru a obține acces la sistem folosind acea vulnerabilitate zero-day.

Atac zero-day: Cazul în care actorii rău intenționați folosesc un exploit zero-day pentru a pătrunde într-un sistem ca să fure date sau să producă daune.

Așadar, vulnerabilitatea este slăbiciunea, exploit-ul este metoda de acces, iar atacul este acțiunea de a folosi acea slăbiciune pentru a face rău.

Termenii sunt uneori folosiți interschimbabil, dar ele nu sunt identici.

Chiar dacă dezvoltatorii și producătorii de software verifică cu atenție produsele lor pentru a găsi defecte, apar erori.

Actorii rău intenționați sunt hotărâți să identifice slăbiciuni sau breșe pe care le pot exploata pentru câștigul lor.

După ce un atacator cibernetic descoperă o astfel de vulnerabilitate, poate scrie un cod special pentru a o exploata.

Funcționalitatea acelui cod depinde de tipul vulnerabilității descoperite.

Uneori, atacatorii pot obține acces direct folosind doar exploit-ul zero-day. Dacă nu reușesc, încearcă să păcălească pe cineva să le deschidă ușa.

Atacatorii folosesc adesea ingineria socială — tehnici care exploatează psihologia umană pentru a convinge victima să-și scadă vigilența.

Escrocheriile phishing trimit mesaje amenințătoare pentru a speria oamenii să facă anumite acțiuni.

Un exemplu tipic este un email fals care pare trimis de banca ta, care anunță un atac cibernetic asupra contului și te îndeamnă să „apăși aici pentru a-ți verifica datele”.

Ingineria socială apare în aproape orice tip de atac cibernetic, de la malware până la atacuri cu USB, deoarece dă rezultate suficient de des încât să fie eficientă.

O vulnerabilitate zero-day poate rămâne nedetectată luni de zile.

În acest timp, atacatorii pot fura sau copia date și pot afecta sisteme sensibile până la rezolvarea problemei de către producător.

Hackerii rău intenționați vând adesea informații despre vulnerabilități zero-day pe dark web pentru sume mari de bani.

Atâta timp cât doar atacatorii cunosc aceste exploit-uri, ele rămân o amenințare.

Atacurile zero-day pot afecta mult mai mult decât parolele de email sau datele bancare.

Țintele pot include parole personale, informații sensibile sau dispozitive IoT (Internet of Things).

Vestea bună este că nu doar hackerii rău intenționați caută aceste puncte slabe.

Companiile de tehnologie angajează adesea hackeri „white hat” sau „gray hat” pentru a testa sistemele și a descoperi vulnerabilități înainte de lansarea produselor.

După descoperire, aceste vulnerabilități sunt publicate pe forumuri publice pe care profesioniștii din domeniu știu să le verifice.

Anumiți furnizori terți își propun să colecteze și să partajeze vulnerabilități.

Filiala Cisco din domeniul inteligenței cloud, Talos Intelligence, listează vulnerabilități raportate de utilizatori, inclusiv zero-day-uri, pe site-ul său.

Canalul de instruire IT de pe YouTube, CBT Nuggets, explică acest proces într-unul dintre videoclipurile lor.

Companiile tech plătesc și «bug bounty» hackerilor sau cercetătorilor independenți care descoperă vulnerabilități.

Aceste programe oferă un stimulent pentru hackeri talentați să testeze continuu un sistem sau un program și să raporteze descoperirile producătorului.

Amenințările zero-day sunt greu de detectat, deoarece informațiile despre ele devin publice abia după ce sunt descoperite.

Adesea, acestea sunt detectate doar după ce are loc un atac. Semnele pot fi date lipsă, erori în sistem, algoritmi care nu funcționează corect sau lipsa criptării.

Dovezile atacurilor zero-day pot apărea și sub formă de trafic neașteptat sau activitate de scanare.

Dacă un sistem a fost compromis și trimite ascuns date înapoi la sursa atacului, se va observa un trafic mai mare pe server decât în mod normal.

Adesea se folosește o combinație de baze de date cu malware existent, monitorizarea sistemului pentru comportamente ciudate și machine learning pentru detectarea noilor amenințări zero-day.

Informațiile despre comportamentul anterior al malware-ului și interacțiunile anterioare ale sistemului sunt folosite pentru a decide dacă ceva pare suspect și trebuie investigat.

AI poate procesa volume uriașe de date, oferind un cadru solid de referință pentru a înfrunta amenințările noi.

Natura atacurilor zero-day le face greu de protejat, dar te poți apăra parțial.

Începe prin a menține sistemele și software-ul mereu actualizate.

În 2017, atacurile cu ransomware WannaCry s-au declanșat dintr-o listă furată de vulnerabilități în sistemele Microsoft. Multe dintre ele ar fi putut fi prevenite prin descărcarea unui patch gratuit.

Așadar, oricât de tentant ar fi, nu mai amâna actualizările.

Descarcă doar aplicațiile de care ai cu adevărat nevoie și pe care le vei folosi.

Cu cât ai mai multe aplicații, cu atât există mai multe căi de acces în sistem pentru un atacator.

Antivirusul și software-ul anti-malware sunt de ajutor. Ele se bazează de obicei pe date despre amenințări anterioare, dar sunt actualizate frecvent.

Un software bun poate proteja în continuare împotriva multor pericole, așa că setează scanări regulate automate pentru întregul sistem.

Pentru un strat suplimentar de securitate, un firewall poate fi o opțiune, chiar dacă poate fi prea mult în prezent.

În cele din urmă, informează-te și educă-i și pe colegii din organizația ta.

Toată lumea poate adopta o igienă digitală mai bună, iar cu cât oamenii cunosc mai multe despre tacticile comune de inginerie socială, cu atât vor fi mai puțin expuși la atacuri.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Scroll to Top