Dacă televizorul tău are imagine distorsionată, culori ciudate sau efectul deranjant „soap opera”, aceste soluții simple pot îmbunătăți calitatea imaginii.
Setările implicite ale multor televizoare nu oferă întotdeauna cea mai bună imagine. Fiecare sursă video (set-top box, media streamer, player Blu-ray, consolă de jocuri) are, probabil, propriile setări optime.
Dacă nu ai explorat meniul televizorului, s-ar putea să te confrunți cu ciudățenii pe care nici nu știai că le poți rezolva. Iată cinci soluții simple pentru problemele comune ale imaginii TV.
Ți s-a întâmplat vreodată să te uiți la televizor și să simți că imaginea nu arată corect? Poate că personajele par turtite sau părți din imagine dispar pe marginea ecranului.
Acesta este un tipar comun la multe televizoare și îl poți remedia în doar câteva momente.
„Dimensiunea imaginii” este o setare care poartă diverse denumiri la diferite televizoare, dar toate au același scop: cum este afișat semnalul video pe ecran. Ideal, fiecare pixel al semnalului este redat exact pe pixelul de pe televizor, însă asta nu se întâmplă întotdeauna.
Uneori raportul de aspect este ajustat greșit, forțând imaginea să fie întinsă sau decupată. Alteori, televizorul taie marginea imaginii pentru a se potrivi cu formatele de transmisie. Când se întâmplă asta, trebuie să reglezi „dimensiunea imaginii”.
Setarea „Dimensiunea imaginii” (sau „Dimensiunea ecranului”) poate fi etichetată și „Zoom”, „Wide”, „Aspect Ratio” sau pur și simplu „Picture”. Caută în meniul televizorului orice opțiune care sună astfel.
Este posibil să nu o găsești sub setările de imagine și să fie într-un meniu secundar numit „Screen” sau „Inputs”. Dacă nu ești sigur, verifică lista de opțiuni: „Zoom”, „Stretch”, „Wide” sau „16:9” indică faptul că ești pe urmele setării corecte. Totuși, acestea pot să nu fie opțiunile potrivite pentru cea mai bună calitate a imaginii.
Pentru orice consolă modernă, media hub, set-top box sau computer care transmite la 1080p (1.920×1.080 pixeli) sau 4K (3.840×2.160 pixeli), vrei ca televizorul să afișeze semnalul pixel-cu-pixel, dacă ai această opțiune. În meniul „Dimensiunea imaginii”, selectează „Direct” sau „Just-Fit”.
Aceasta va spune televizorului să redea exact ceea ce primește de la dispozitiv, fără a întinde sau decupa nimic. Această opțiune simplă poate corecta orice distorsiune ciudată atunci când te uiți la televizor.
Dacă modul pixel-cu-pixel nu rezolvă problema (în special dacă ai o sursă video mai veche, non-HD, conectată prin intrări compozite sau component), încearcă setările „16:9” și „4:3”.
Sisteme vechi de jocuri și playere DVD redau la raport 4:3 și arată mai bine cu bare negre laterale („pillarboxing”) pe televizoare moderne pentru a menține acel raport.
Dacă conectezi un computer sau un alt dispozitiv la televizor, s-ar putea să apară o altă problemă: overscan-ul excesiv. Înainte de transmiterea digitală, semnalul TV includea mai multă imagine decât trebuia afișată, iar televizoarele erau proiectate să taie acea porțiune suplimentară.
Caută în meniul televizorului opțiunea „Overscan”. Aceasta este de obicei aproape de „Dimensiunea imaginii”, dar poate fi și în setările avansate. Seteaz-o pe „Off” sau „Disable” pentru a vedea în sfârșit întreaga imagine.
Efectul „soap opera” este o plângere frecventă când mișcarea de pe ecran pare nenaturală. Se întâmplă adesea când televizorul simulează 60 fps sau mai mult, deși materialul sursă nu oferă atâtea cadre pe secundă.
Majoritatea filmelor și emisiunilor TV sunt afișate la 24 sau 30fps. 24fps este rata standard pentru cinematografie, iar 30fps este standardul pentru televiziune.
Multe televizoare moderne au o rată de reîmprospătare de 120Hz și pot afișa până la 120fps. De asemenea, oferă adesea funcții de procesare a imaginii care fac mișcarea să pară mai lină sau chiar simulează rate de cadre mai mari.
Aceste funcții sunt eficiente pentru a face un video de 24 sau 30fps să pară fluid. Problema este că îl fac prea fluid. Rezultatul este nenatural și deranjant, adică efectul „soap opera”.
Motion smoothing (netezire a mișcării) poate fi util când te uiți la sport sau joci jocuri video. Pentru majoritatea filmelor și emisiunilor TV, însă, totul pare ciudat, ca și cum ai sta în spatele camerei și ai vedea exact ce vede aceasta.
Soluția este simplă: dezactivează motion smoothing. Unele televizoare au moduri „Theater” sau „Cinema” care o opresc automat. Dacă nu, trebuie să dezactivezi manual motion smoothing din meniu.
Urmărește ghidul nostru pentru dezactivarea motion smoothing ca să afli unde este setarea pe televizoarele Amazon Fire TV, Google TV, LG, Roku TV și Samsung.
Ai observat vreodată cum imaginea de pe televizor pare mai luminoasă sau mai întunecată în funcție de ora din zi? Probabil este din cauza unei funcții de economisire a energiei: senzorul de lumină ambientală.
Numeroase televizoare au senzori care ajustază nivelul de luminozitate în timp real, după cât de luminată sau întunecată este camera. Pare util, dar nu îți permite să controlezi constant nivelul de luminozitate.
Poți prelua controlul asupra luminozității televizorului dezactivând senzorul de lumină ambientală. Setarea poate fi ascunsă în funcție de interfață.
Pe Android TV și Google TV găsești opțiunea în meniul Backlight din setările de imagine. Pe televizoarele LG cu webOS, este în meniul Energy Saving. Dezactivează orice setare „Ambient Light” sau „Intelligent Sensor”.
Verifică și modul de imagine, pentru ca setarea să rămână dezactivată. Evită modurile „Automatic Power Saving” (APS), deoarece reduc automat luminozitatea.
Pentru un control mai precis, poți dezactiva și celelalte funcții de economisire a energiei. Caută setările „Power Saving”, „Energy Saving” sau „Eco” și setează-le pe nivelul „Low” sau „Off”.
Apoi ajustează manual backlight-ul televizorului pentru a corespunde preferințelor tale. Reține că setările de backlight mai ridicate consumă mai multă energie.
Dacă imaginea de pe televizor pare prea albastră sau prea verde, iar tonurile pielii sunt nefiltrate galbene, setările de culoare pot fi nepotrivite. O calibrare profesionistă poate obține cele mai precise culori, dar necesită un player Blu-ray și timp sau bani pentru un specialist.
Din fericire, există câteva setări simple cu care poți obține culori mai precise din start.
Semnalele video se bazează pe punctul de alb D65, o referință care definește albul la aproximativ 6504 Kelvin. Acesta este modul în care albul ar trebui să arate la lumina soarelui din timpul zilei.
Modurile implicite de imagine ale televizoarelor tind să răcească puțin albul, făcându-l ușor albastru. Aceasta este setarea numită „white balance” (echilibru de alb). Moduri precum Normal, Standard sau Vivid setează intenționat un echilibru rece pentru un contrast mai pronunțat, dar nu este natural.
Modul de imagine „movie” sau „cinema” oferă, de regulă, cele mai precise culori. Poate fi numit Movie, Cinema, Calibrated sau ISF și setează temperatura de culoare aproape de intenția directorilor de imagine.
Folosind acest mod, vei obține culori apropiate de realitate chiar și fără calibrare avansată. Setează televizorul în acest mod dacă îl ai disponibil.
Dacă acest mod nu e suficient, ajustează „white balance” la cea mai călduroasă setare disponibilă. În meniul televizorului, caută „White Balance” sau „Color Temperature”.
Vei găsi, de obicei, opțiuni precum Cool, Normal și Warm. Alege „Warm” pentru culori cât mai naturale ale panoului.
Dacă vezi mai multe opțiuni Warm sau nu există niciuna denumită astfel, alege setarea care pare cea mai puțin albastru-verzuie și cea mai roșu-pink. Nu-ți face griji: aceste presetări nu vor distorsiona grav culorile.
Chiar dacă imaginea pare puțin rozalie la început, este, de fapt, varianta cea mai apropiată de realitate dintre opțiuni.
În apropierea acestor setări există probabil submeniuri avansate care invită la calibrare fină a culorii sau a balansului de alb. Evită-le, deoarece sunt destinate specialiștilor și poți denatura cu ușurință precizia culorilor.
Dacă modifici valori fără să știi exact ce faci, s-ar putea să trebuiască să revii la setările implicite și să o iei de la capăt.
Aceste ajustări funcționează când te uiți direct prin interfața televizorului. Dacă folosești un dispozitiv extern (Blu-ray, consolă, media streamer), trebuie să faci un pas în plus pentru a te asigura că primești conținut HDR.
Dacă ecranul se înnegrește pentru o clipă și apare sigla HDR sau Dolby Vision când schimbi sursa, nu mai ai nevoie de altceva. De asemenea, dacă în meniul modurilor de imagine apare „HDR” sau „Dolby”, asigură-te doar că ești pe un mod de tip cinema (sau Dolby IQ).
Dacă niciuna dintre situațiile de mai sus nu se aplică și dispozitivul tău suportă HDR, vei avea de ajustat manual câteva setări.
Intră în meniul de sistem al dispozitivului conectat și caută opțiuni precum HDMI, Output, Picture sau Video. Un parametru pentru HDR ar trebui să fie într-unul din aceste meniuri. Activează-l, dacă nu e deja pornit.
Apoi, accesează meniul sistem al televizorului și caută setări legate de intervalul HDMI sau tipul de intrare. Le găsești în setările avansate de imagine, în meniul general sau în „Device Manager”.
Asigură-te că portul HDMI la care este conectat dispozitivul este setat pe Auto, Enhanced, Full sau Wide. Dacă aceste opțiuni nu apar, caută un selector HDMI între Auto, 1.4 și 2.1 și selectează Auto sau 2.1.
Cu aceste setări, vei putea viziona conținut HDR de pe dispozitivul conectat ori de câte ori este disponibil.
Chiar și un televizor nou poate să nu fie configurat optim pentru cea mai bună imagine. Merită să parcurgi meniul de setări și să verifici fiecare opțiune.
Dacă intenționezi să cumperi un televizor nou, vezi povestea noastră despre cum să alegi dimensiunea potrivită a ecranului. De asemenea, consultă explicațiile noastre despre 4K și 8K pentru a stabili ce rezoluție ți se potrivește.
