Acțiunea te conduce mai degrabă spre succes decât ruminarea asupra opțiunilor. Urmează aceste sfaturi pentru a depăși deciziile care-ți ocupă mintea.
Ar trebui să renunți la jobul tău? Care școală de studii postuniversitare ți se potrivește mai bine?
Unde ar trebui să locuiești? Cum ar trebui să-ți numești copilul?
Epuizarea decizională există cu adevărat. Iei decizii în fiecare zi despre ce să porți, cum să-ți petreci timpul, în ce direcție să-ți îndrepți cariera, ce surse de informații să permiți în viața ta și (cel mai temut dintre toate) ce să gătești pentru cină.
Coachul decizional Nell Wulfhart ajută oamenii să găsească răspuns la aceste întrebări. În aproximativ o oră, ea și clientul discută problema, iau o decizie și finalizează cu o listă scurtă de acțiuni pe care persoana le va întreprinde pentru a-și pune în aplicare hotărârea.
În cei 11 ani în care a ajutat oameni să decidă ce să facă, Wulfhart a observat că aceștia supraestimează procesul de luare a deciziilor.
„Există un flux nesfârșit de matrici decizionale, sisteme, arbori decizionali și ponderări cu numere, iar eu consider că nu ajută persoana obișnuită”, spune ea.
Ținând cont de asta, iată câteva strategii pentru a reduce numărul de decizii pe care le iei și timpul necesar pentru a le lua.
Care e problema principală a indeciziei? „Cel mai important lucru este că oamenii pierd timp”, spune Wulfhart.
„Își consumă energia mentală și spațiul din creier pentru a lua decizii. Și asta nu îmbunătățește calitatea hotărârii.”
Wulfhart le recomandă oamenilor să-și reducă la jumătate timpul de luare a deciziilor. Dacă crezi că ai nevoie de o săptămână pentru a decide, fă-o în patru zile.
„Sincer, aș spune să reduci timpul la 10%, dar oamenii se sperie când spun asta”, adaugă ea.
Dacă luarea rapidă a unei decizii pare pripită, amintește-ți că multe hotărâri nu sunt permanente. Dacă începi pe un drum și constați că nu funcționează, s-ar putea să nu fie prea târziu să schimbi direcția.
În timpul în care te gândești la o decizie, ai putea acționa și experimenta opțiunile tale. Uneori, nu vei ști dacă hotărârea e potrivită până nu o încerci.
De exemplu, dacă te gândești să pornești o activitate paralelă, poate fi mai valoros să lansezi afacerea și să o testezi câteva luni ca să vezi dacă funcționează și în ce măsură.
Să-ți oferi șase luni de experiență practică e mult mai folositor decât să petreci șase luni revizuind o listă de avantaje și dezavantaje.
Poți învăța multe despre orice dilemă explicând-o cuiva care nu știe nimic despre ea. O persoană neavizată în situația ta (un prieten, un terapeut sau un coach decizional) va pune întrebări, iar faptul că-ți clarifici toate detaliile pentru ei te poate ajuta să-ți focalizezi gândurile.
Wulfhart spune că uneori clienții ei ajung la o decizie foarte devreme în sesiune, deoarece explicarea clară a problemei îi ajută să vadă care opțiune e potrivită.
O parte din coachingul decizional al lui Wulfhart se rezumă la „semnarea unor bilete de voie”, după cum spune ea. Majoritatea oamenilor știu, mai mult sau mai puțin, ce decizie vor lua, dar au nevoie de cineva care să-i asculte, să pună întrebările potrivite și să le confirme că e în regulă.
Alteori, oamenii își doresc o a doua opinie. La fel ca în cazul opiniilor medicale, e util dacă a doua opinie confirmă prima.
Obținerea unui bilet de voie sau a unei a doua opinii de la altcineva îți poate crește încrederea în decizia luată. Însă s-ar putea să trebuiască să-ți acorzi singur permisiunea înainte să te simți confortabil să treci la acțiune.
Probabil ai auzit poveștile oamenilor care își simplifică viața eliminând deciziile mici. Gândește-te la politicianul care poartă mereu același costum sau la omul de știință care mănâncă întotdeauna aceeași cină.
Un alt exemplu al lui Wulfhart este ocazia de a oferi un cadou unui copil mic: ea cumpără întotdeauna aceleași cărți din aceeași librărie. „Nu încerc să aloc mai mult spațiu în creier deciziilor care nu contează”, spune ea.
O tactică similară e aceasta: când te confrunți cu opțiuni multiple pentru o decizie neimportantă—Mergeți la pizzerie sau la sandwicherie?—alege întotdeauna prima variantă.
Astfel nu mai ai nicio decizie de luat. Fii doar atent să nu le iei celorlalți bucuria dezbaterilor amicale pe care le aduc genul acesta de alegeri.
Când ești cu adevărat blocat de o alegere dificilă, fă un pas înapoi și analizează cum se aliniază opțiunile cu valorile tale și cu viața pe care ți-o dorești în viitor.
De exemplu, dacă te gândești să accepți un loc de muncă complet la distanță, întreabă-te cât de mult îți prețuiești somnul și respectarea propriului program în comparație cu naveta și socializarea față în față cu colegii. Sau, dacă iei o decizie de business, gândește-te care variantă se potrivește cel mai bine cu obiectivele și misiunea organizației.
Dacă viața pe care ți-o imaginezi peste un an include un câine și o grădină, nu semna contractul pentru o garsonieră, chiar dacă e într-un cartier minunat.
O decizie bună poate lua în considerare opiniile altora, dar nu e obligatoriu. Dacă ai în viața ta persoane cu opinii exagerate despre ce ar trebui sau nu să faci (de exemplu părinții), nu e nevoie să le ceri sfatul sau să le spui despre deciziile la care te gândești.
„E bine să ceri păreri oamenilor care te cunosc bine, absolut”, spune Wulfhart, „dar nu trebuie să întrebi pe toată lumea.”
Pentru mai multe moduri de a-ți menține viața personală și profesională pe drumul cel bun, consultă articolele noastre despre cum să alegi ce să faci primul și de ce ștergerea fără rețineri ajută la organizare.
