CRT înseamnă Tub cu Rază Catodică. Un CRT este un tub vidat care conține un număr de pistoale de electroni și un ecran fosforescent folosit la televizoare. Fasciculele de electroni dintr-un monitor se deplasează pe ecran, fie intercalat, fie neintercalat, lovind punctele fosforice de pe tubul de sticlă, care se aprind și sunt proiectate pe ecran.
Există trei pistoale de electroni: roșu, verde și albastru. Display-urile LCD aproape că egalează calitatea monitoarelor CRT, motiv pentru care LCD-urile le înlocuiesc atât în piața consumatorilor, cât și în cea profesională.
Istoric
Caracteristici ale CRT
- Dimensiune fizică: Are o dimensiune mai mare și o greutate considerabilă.
- Contrast: Contrastul oferit de CRT-uri este considerat mai bun decât cel al LCD-urilor.
- Shadow-mask: Este un ecran metalic subțire cu găuri foarte mici.
- Aperture-grill: Este compus din fire verticale subțiri. Fasciculele de electroni trec prin acest grilaj pentru a lumina fosforul de pe placa frontală.
- Slot-mask: Folosește o combinație între tehnologiile shadow-mask și aperture-grill.
- Cost: Tehnologia CRT a devenit aproape complet învechită.
- Ușurința în utilizare: Când producția de CRT era populară, majoritatea conținutului media era în format 4:3, mai pătrat.
Avantajele CRT
- Este folosit în osciloscoapele cu rază catodică.
- CRT-urile sunt mai ieftine.
- Este utilizat ca dispozitiv de afișare în radar.
- CRT-urile rulează la cele mai înalte rezoluții disponibile.
- Este folosit în televizoare și monitoare.
- CRT-urile au timpi de răspuns rapizi și fără artefacte de mișcare.
Dezavantajele CRT
- Tehnologia CRT depinde de dimensiune.
- Afișează imagini cu densități mai mici de pixeli.
- Consumă o cantitate mai mare de energie.
- Sunt mari, grele și voluminoase.
- Relativ luminoase, dar nu la fel de luminoase ca LCD-urile.
Razele catodice au fost descoperite de Julius Plücker și Johann Wilhelm Hittorf. Primul CRT a fost inventat de Ferdinand Braun. Primele televizoare CRT au fost comercializate în Germania de Telefunken în 1934.
