Formatul ASIF oferă viteze SSD aproape native pentru imaginile de disc pe Apple silicon
Cea mai recentă actualizare Apple pentru Mac-uri, macOS 26 Tahoe, introduce un salt semnificativ înainte în tehnologia imaginilor de disc odată cu debutul formatului ASIF – o dezvoltare care ar putea remodela modul în care utilizatorii și dezvoltatorii gestionează stocarea virtuală pe Mac-urile cu cip Apple silicon.
De ani de zile, imaginile de disc au fost un element de bază pentru utilizatorii de Mac, permițând totul, de la stocarea criptată a fișierelor la gestionarea mașinilor virtuale. Cu toate acestea, aceste imagini au suferit mult timp din cauza performanței lente, mai ales când este implicată criptarea. Chiar și pe cele mai rapide SSD-uri interne Apple, imaginile sparse criptate tradiționale (UDSP) se mișcă uneori cu viteze care amintesc de hard disk-urile învechite, depășind rar 100 MB/s.
Noul format de imagine disc ASIF, disponibil acum în macOS 26 Tahoe, promite să schimbe acest lucru. Testele preliminare relevă că imaginile ASIF pot oferi viteze de citire și scriere care se apropie de performanța brută a SSD-ului intern al unui Mac – un salt fără precedent pentru stocarea virtuală. Într-un test de referință, o imagine ASIF de 100 GB rulând pe un MacBook Pro M3 Pro a atins rate de transfer APFS necriptate de 5,8 GB/s la citire și 6,6 GB/s la scriere.
Chiar și cu criptarea activată, vitezele au rămas impresionante, scăzând doar la 4,8 GB/s și, respectiv, 4,6 GB/s. Rezultate comparabile au fost observate pe un Mac mini M4 Pro care rulează macOS 15.5, unde vitezele de scriere au urcat până la 8,3 GB/s.
Apple a oferit puține detalii specifice despre mecanismele care stau la baza ASIF, dar ceea ce este clar este că formatul este conceput pentru a fi independent de capacitățile sistemului de fișiere gazdă. Imaginile ASIF sunt marcate ca fișiere „sparse” (rare) în APFS, ceea ce înseamnă că dimensiunea lor fizică pe disc crește doar pe măsură ce se adaugă date. De exemplu, o imagine ASIF nou creată de 100 GB ar putea ocupa inițial mai puțin de 1 GB de spațiu real pe disc. Chiar și după o utilizare intensă și adăugarea de volume suplimentare, amprenta imaginii rămâne de obicei sub 3,2 GB atunci când este golită.
În prezent, crearea imaginilor de disc ASIF necesită fie aplicația Disk Utility, fie instrumentul de linie de comandă diskutil în macOS 26. Procesul este simplu pentru cei familiarizați cu operațiunile în linia de comandă, dar suportul nu este încă disponibil în versiunile anterioare ale macOS și nici nu este integrat în instrumentul hdiutil, mai frecvent utilizat.
Apple nu a clarificat încă ce versiuni anterioare ale macOS vor putea monta și utiliza imagini ASIF, ridicând întrebări despre compatibilitate pentru utilizatorii care lucrează pe sisteme diferite.
Îmbunătățirile de performanță oferite de ASIF sunt deosebit de relevante pentru virtualizare. Apple recomandă ca mașinile virtuale să treacă de la imaginile de disc mai vechi RAW (UDIF read-write) la ASIF, invocând nu numai creșterea vitezei, ci și eficiența sporită la transferul fișierelor VM între gazde sau discuri.
Spre deosebire de „sparse bundles” (pachete rare), care au oferit în mod tradițional cea mai bună performanță dintre tipurile de imagini de disc, imaginile ASIF consolidează toate datele într-un singur fișier, simplificând gestionarea și îmbunătățind și mai mult viteza.
În ciuda acestor avantaje, noul format nu este lipsit de limitări. În prezent, doar macOS Tahoe acceptă crearea de imagini ASIF, iar procesul se bazează pe instrumente de linie de comandă, mai degrabă decât pe un API dedicat. Acest lucru înseamnă că aplicațiile și virtualizatoarele terțe vor trebui să se adapteze pentru ca utilizatorii să beneficieze pe deplin de potențialul noului format.
Pe măsură ce comunitatea Mac așteaptă un suport mai larg și o documentație tehnică mai detaliată de la Apple, dezvoltatorii analizează deja posibilitățile. Se așteaptă ca instrumente precum DropDMG de la C-Command să adauge compatibilitate ASIF în curând, deschizând calea pentru o adoptare mai ușoară.
