Utilizatorii AI au prezentat o memorie mai scurtă și conexiuni semnificativ mai puține între regiunile creierului
Pe măsură ce utilizarea inteligenței artificiale generative (GenAI) devine tot mai frecventă în educație, drept, politică, media și alte domenii, mulți se îngrijorează că dependența de tehnologie ar putea reduce independența cognitivă. Un studiu recent de la MIT sprijină puternic această îngrijorare, indicând că utilizarea instrumentelor digitale modifică semnificativ activitatea cerebrală.
Lucrarea nou publicată explică faptul că, pe măsură ce participanții la un experiment au scris o serie de eseuri, monitorizarea electronică a creierului a relevat conexiuni substanțial mai slabe între regiunile creierului la cei care au folosit modele lingvistice mari (LLM). Acest lucru s-a corelat cu o memorie mai slabă și un rezultat mai derivat.
Trei grupuri de participanți au scris fiecare câte trei eseuri: un grup s-a bazat pe un LLM, altul a folosit motoare de căutare, iar al treilea a lucrat fără instrumente externe. Apoi, grupurile LLM și „doar creier” au făcut schimb de membri pentru un al patrulea eseu. Deși eseurile din grupul „doar creier” nu au fost întotdeauna cele mai exacte, participanții din acel grup au prezentat o conectivitate neuronală semnificativ mai puternică, sugerând un angajament mental mai profund.
În timp ce eseurile din grupul LLM au primit note mari atât de la evaluatori umani, cât și de la judecători AI, scrisul a tins să fie mai omogen și a aderat mai strâns la cerința inițială. Participanții care au folosit LLM-uri au fost mai predispuși să copieze și să lipească, să își editeze mai puțin lucrările și să se chinuie să citeze din propriile scrieri.
În timpul sesiunii finale, utilizatorii LLM au avut, de asemenea, dificultăți în a-și aminti informații din etapele anterioare ale experimentului. Activitatea lor cerebrală revenise la un nivel de începător în ceea ce privește subiectele eseurilor.
În timpul sesiunii finale, utilizatorii LLM au avut, de asemenea, dificultăți în a-și aminti informații din etapele anterioare ale experimentului. Activitatea lor cerebrală revenise la un nivel de începător în ceea ce privește subiectele eseurilor.
Deși grupul „doar creier” a prezentat o oarecare scădere a conectivității în timp, aceasta a rămas la un nivel intermediar, iar participanții își puteau aminti cu ușurință materialul anterior. Interesant este că participanții care au trecut de la grupul LLM la grupul „doar creier” au prezentat o conectivitate neuronală crescută.
Grupul care a folosit motoare de căutare a demonstrat o conectivitate cerebrală scăzută spre intermediară. Scrisul lor a fost, de asemenea, foarte omogen, dar au reușit mai bine să citeze din lucrările lor, sugerând o retenție mai puternică a memoriei comparativ cu utilizatorii LLM.
În general, rezultatele indică faptul că orice utilizare a instrumentelor digitale afectează activitatea cerebrală, dar motoarele de căutare necesită un angajament mental mai mare decât inteligența artificială generativă.
Aceste constatări ar putea avea implicații semnificative pentru educație, unde utilizarea AI devine larg răspândită. În multe școli, majoritatea elevilor folosesc acum instrumente precum ChatGPT în diferite grade la finalizarea temelor. Unii generează doar schițe sau idei de subiecte, în timp ce alții folosesc temele ca instrucțiuni și trimit rezultatul fără măcar să îl citească.
Profesorii au început, de asemenea, să folosească AI pentru a nota temele și a încerca să detecteze utilizarea AI, cu rezultate variate. Rezultatele studiului MIT sugerează că ambele grupuri ar putea suferi cognitiv, indiferent de cât de mult sau de puțin se bazează pe LLM-uri.
