Visurile tale legate de criptomonede distrug planeta? Iată ce știm până acum.
Pe măsură ce lumea încearcă să combată schimbările climatice, am identificat combustibilii fosili, agricultura și poluarea industrială drept principalii vinovați.
Totuși, în ultimii ani discuția s-a îndreptat spre criptomonede.
Minatul, mai ales cel de Bitcoin, consumă o cantitate imensă de energie.
În plus, cursele pentru a construi cele mai puternice echipamente generează mai multă deșeuri electronice decât conturi pline.
Cât de mult afectează criptomonedele mediul? Contribuie minatul și tranzacțiile crypto la schimbările climatice? Iată ce știm până acum.
Câtă energie este prea multă energie?
Cel mai vizibil impact asupra mediului al criptomonedelor este consumul de energie electrică necesar procesului de minare, prin care se creează monede noi.
Deși majoritatea recunosc asta drept minarea de Bitcoin, numeroase criptomonede se bazează pe același proces.
De la lansarea Bitcoin, însă, a devenit tot mai dificil să obții monede noi prin minare.
Aceasta a fost planificată astfel încă de la început, moneda având un plafon de 21 de milioane de unități.
Pe măsură ce se extrag tot mai multe monede, cele disponibile devin tot mai puține și este nevoie de mai multă putere de calcul pentru a genera altele.
Această raritate preprogramată, împreună cu potențialul de câștig financiar (un Bitcoin valorează aproximativ 38.000 € în prezent, iar recompensa pentru minarea unui nou bloc este de 6,25 Bitcoin), atrage tot mai mulți oameni spre un consum crescut de energie pentru extragerea ultimelor monede.
Indicele de consum de energie electrică pentru Bitcoin al Universității Cambridge estimează că, anual, minarea Bitcoin consumă mai multă energie decât unele țări, precum Olanda și Pakistan.
Îngrijorarea ecologică provine de la amprenta de carbon estimată a centralelor electrice care furnizează această energie.
Nu doar minarea consumă multă energie: o tranzacție cu Bitcoin arde, se estimează, 2.292,5 kWh de electricitate, suficient pentru a alimenta o gospodărie tipică americană timp de peste 78 de zile.
Electricitatea poate părea o sursă curată de energie, însă în multe țări aceasta este generată prin arderea de combustibili fosili.
Acest lucru adaugă dioxid de carbon în atmosferă și agravează schimbările climatice.
SUA găzduiește aproximativ 35% din operațiunile de minare de Bitcoin, potrivit Universității Cambridge, și generează circa 60% din electricitatea sa din combustibili fosili.
Există și problema deșeurilor electronice.
Computerele, plăcile grafice, rig-urile ASIC și alte echipamente folosite în minare sunt deseori înlocuite și aruncate.
Astfel, se generează până la 30.000 de tone de deșeuri electronice în fiecare an.
De ce consumă criptomonedele atât de multă energie?
Monedele digitale au fost concepute astfel încât minarea lor să fie dificilă și să necesite o putere de calcul ridicată.
Scopul a fost ca nicio persoană sau grup să nu preia controlul întregii rețele.
Criptomonede populare precum Bitcoin și Ethereum funcționează pe baza sistemului proof of work (PoW).
Acest sistem obligă utilizatorii să rezolve ecuații de dificultate variabilă pentru a mina monede noi și a adăuga blocuri la blockchain.
A fost dezvoltat pentru a preveni atacurile cibernetice în care un individ creează identități false și preia controlul rețelei.
Pentru că toți participanții din rețea concurează să fie primii care rezolvă aceste ecuații și primește recompensa, cel cu cea mai mare putere de procesare are cele mai mari șanse de câștig.
Acest lucru îi determină pe oameni să creeze rig-uri de minare mai puternice (sau chiar rețele întregi de echipamente) pentru a rezolva ecuațiile mai rapid.
Deoarece consumul de energie este direct proporțional cu mărimea rețelei de minare, cantitatea necesară de energie crește constant.
Prețul și disponibilitatea electricității pot influența volumul operațiunilor de minare.
Dacă energia este mai ieftină într-o zonă, are sens din punct de vedere financiar ca operațiunile să se concentreze acolo.
Un aspect important în discuția despre impactul asupra mediului este că volumul de energie consumat nu se traduce neapărat în emisii de carbon.
Potrivit Harvard Business Review, mixul energetic—adică sursele din care minerii își iau energia—va afecta emisiile reale de carbon ale minării criptomonedelor.
În SUA, aproximativ 60% din energie provine din combustibili fosili precum gazul natural, cărbunele și petrolul.
Așadar, deși operațiunile de minare din SUA utilizează preponderent surse fosile, situația poate fi diferită în alte țări.
Având în vedere însă cantitatea uriașă de energie folosită doar de Bitcoin, pare inevitabil că acesta contribuie la gaze cu efect de seră.
Centrale electrice folosite pentru minare pot afecta și ecosistemele înconjurătoare.
Potrivit Columbia Climate School, centrala Greenidge Generation din Dresden, New York, pompează milioane de litri de apă pentru răcire.
Parțial, aceste ape sunt evacuate în Lacul Seneca cu 16–28°C mai calde decât temperatura normală, punând în pericol fauna acvatică.
Putem reduce impactul criptomonedelor asupra mediului?
Încercările de a face crypto mai ecologic includ utilizarea gazului metan rezultant din forări de combustibili fosili și amplasarea centralelor în zone cu energie eoliană, cum ar fi vestul Texasului.
Acestea sunt idei bune în teorie, dar dacă prețul Bitcoin ar scădea drastic, proiectele pot deveni nefezabile financiar.
Dezvoltatorii se axează în schimb pe proiectarea unor criptomonede care reduc costurile energetice prin sisteme de validare alternative, care nu implică proof of work.
Un exemplu câștigător în popularitate este proof of stake (PoS), care se bazează pe miza (stake) de criptomonede deținută de utilizator.
Fiecare utilizator care mizează criptomonede devine validator și poate verifica tranzacțiile, asemenea minerilor, fiind ales aleatoriu.
Un număr minim de validatori trebuie să confirme tranzacțiile înainte de a le adăuga la blockchain, iar validatorii primesc monede ca recompensă și păstrează cea mizată.
Acest sistem necesită mult mai puțină putere de calcul comparativ cu cursele PoW.
Ethereum va folosi în curând o variantă PoS pentru verificarea blocurilor.
Alte metode sunt în dezvoltare, precum proof of history, proof of elapsed time, proof of burn și proof of capacity.
Inițiative precum Bitcoin Mining Council și Crypto Climate Accord dezvoltă soluții pentru eficientizarea energetică a mineritului și tranzacțiilor.
Crypto Climate Accord și-a propus ca până în 2025 toate blockchain-urile să funcționeze exclusiv pe energie regenerabilă.
Unele operațiuni folosesc deja energie regenerabilă, dar procentul exact este dificil de determinat.
Toate aceste măsuri pot reduce consumul de energie, dar problema deșeurilor electronice și a altor consecințe de mediu trebuie rezolvată pentru ca criptomonedele să devină sustenabile pe termen lung.
