Cele mai noi laptopuri de gaming vin echipate cu ecrane care au rate de reîmprospătare de până la 480 Hz.
Este doar un marketing exagerat sau numărul cel mai mare este cu adevărat esențial? Află tot ce trebuie să știi.
În trecut, un ecran de laptop era pur și simplu un ecran.
Acele vremuri sunt cu desăvârșire apuse.
Achiziționarea unui laptop de gaming a devenit una dintre cele mai complexe decizii din tehnologia de consum, datorită numeroaselor componente și caracteristici noi.
Trebuie să iei în considerare funcții precum sincronizarea adaptivă, nivelurile complicate ale procesoarelor AMD și Intel pentru laptop și cipurile grafice GeForce RTX mobile de la Nvidia.
Și apoi mai sunt și toate tipurile diferite de ecrane!
Astăzi, laptopurile de gaming sunt adesea promovate cu ecrane care au rate de reîmprospătare ridicate.
Aceste panouri diferențiază dispozitivele de gaming de notebook-urile obișnuite și se presupune că ecranele rapide sporesc experiența de joc.
În continuare, vom analiza ratele de reîmprospătare, modul lor de funcționare, legătura cu rezoluția și, cel mai important, câți hertzi are rost să cauți la următorul tău laptop de gaming.
La fel ca un televizor, un laptop sau monitor de computer trebuie să redeseneze imaginea de mai multe ori pe secundă pentru ca mișcarea să pară fluidă.
Frecvența cu care ecranul se redesenează se numește rată de reîmprospătare și se măsoară în hertzi (Hz).
Cu cât rata de reîmprospătare este mai mare, cu atât ecranul actualizează imaginea mai des.
Majoritatea filmelor de la Hollywood sunt prezentate la 24 de cadre pe secundă, suficient pentru ca ochiul să perceapă mișcarea ca fiind fluidă.
Un cadru pe secundă (1 fps) corespunde unei rate de reîmprospătare de 1 Hz.
În schimb, calculatoarele nu pot profita de această iluzie. Dacă ecranul laptopului tău s-ar reîmprospăta atât de lent, cursorul mouse-ului ar sări în loc să alunece și ar strica experiența de utilizare.
Din acest motiv, rata de reîmprospătare standard pentru majoritatea ecranelor de laptop și monitoare de desktop este de 60 Hz, permițând un framerate de până la 60 fps.
La această valoare, conținutul se redă cu adevărat fluid, fără întreruperi sau sacadări.
Te poți întreba: de ce să plătesc mai mult pentru o rată și mai mare?
Poți face asta dacă vrei. Ecranele de laptop de gaming cu rată de reîmprospătare ridicată încep de la 120 Hz și ajung (în momentul redactării articolului) până la 480 Hz.
Printre opțiunile intermediare populare se numără 144 Hz, 165 Hz, 240 Hz, 300 Hz și 360 Hz.
Principalul avantaj al unei rate de reîmprospătare ridicate este că face ca mișcarea să pară și mai fluidă.
Într-o scenă de un secundă cu o mașină în mișcare, un ecran de 60 Hz poate afișa 60 de cadre, iar unul de 120 Hz poate afișa 120 de cadre (dacă materialul video a fost înregistrat la 120 fps).
Timpul mai mic dintre cadre—1/120 din secundă versus 1/60 din secundă—face ca secvența să fie mai netedă.
Înainte de a continua cu ratele de reîmprospătare, să abordăm un alt parametru des întâlnit și promovat împreună cu acestea: timpul de răspuns.
Ecranele de computer sunt formate din milioane de elemente punctiforme numite pixeli, fiecare putând schimba culoarea în mod independent.
Un singur cadru sau imagine dintr-o poză, joc sau film funcționează ca un puzzle, fiecare pixel afișând culoarea potrivită pentru a compune imaginea finală.
Timpul de răspuns, măsurat în milisecunde, indică cât de repede pot schimba pixelii culoarea. Valori mai mici sunt întotdeauna mai bune, dar aceste cifre nu sunt neapărat comparabile între diferite branduri de laptopuri sau monitoare.
Spre deosebire de rata de reîmprospătare, nu există un standard universal de măsurare a timpului de răspuns. Producătorii folosesc adesea metoda gray-to-gray, care măsoară cât durează tranziția pixelilor de la gri la alb și înapoi la gri, iar metodele pot varia dintr-o companie în alta.
Pe scurt, nu exclude un laptop doar pentru că timpul său de răspuns este mai mare decât al altuia.
Deși valorile mai mici sunt preferabile, timpii de răspuns sub 5 ms sunt în general considerați suficient de rapizi pentru sisteme de gaming.
Timpul de răspuns este practic legat de rata de reîmprospătare. Un ecran cu rată mare, dar cu timp de răspuns lent, devine inutil sau chiar contraproductiv deoarece pixelii nu pot ține pasul cu cerințele cadrelor rapide.
Scenele cu mișcare rapidă pot părea încețoșate sau cu efect de „ghosting” pe un ecran cu răspuns lent. Până la un punct, timpul de răspuns e mai important decât rata de reîmprospătare, dar odată ce ai un timp sub 5 ms, te poți concentra mai mult pe Hz.
Un alt factor care influențează rata de reîmprospătare este rezoluția ecranului, adică numărul de pixeli afișați.
Rezoluția optimă, exprimată ca număr de pixeli pe orizontală și pe verticală, este cunoscută sub denumirea de rezoluție nativă.
Astăzi, rezoluția minimă pentru toate laptopurile (cu excepția celor foarte ieftine) și pentru Chromebook-uri este Full HD, cunoscută și sub numele de FHD sau 1080p.
Aceasta înseamnă 1.920 x 1.080 pixeli și un raport de aspect de 16:9.
Unele laptopuri premium de gaming, precum Lenovo Legion Pro 7i Gen 8 și Asus ROG Strix Scar 18, folosesc panouri cu raport de aspect 16:10 și rezoluție QHD de 2.560 x 1.600 pixeli, oferind un aspect mai cinematic.
Deși QHD are aproape dublul pixelilor față de FHD, procesoarele grafice moderne pot rula jocurile recente la această rezoluție fără probleme, spre deosebire de acum câțiva ani.
Chiar și în prezent, laptopurile de gaming de nivel entry-level sau mainstream, cu prețuri mai mici, au rareori performanțele necesare pentru a susține un display QHD, așa că gamingul la 1080p rămâne foarte popular.
În mod similar, chiar și notebook-urile premium de gaming rar vin cu ecrane 4K sau UHD (3.840 x 2.160 sau 3.840 x 2.400 pixeli), deoarece doar cele mai puternice și scumpe GPU-uri pot atinge rate de cadre ridicate la aceste rezoluții.
Vei găsi panouri QHD cu rate de reîmprospătare de până la 240 Hz și ecrane 1080p cu rate de până la 480 Hz.
Ecranele UHD/4K ultra-high-res sunt încă în mare parte de 60 Hz, cu câteva opțiuni de 120 Hz disponibile.
Nu te aștepta la ecrane 4K cu 300 Hz prea curând; conexiunile actuale între GPU și monitor nu oferă lățimea de bandă necesară, iar GPU-urile de laptop nu pot rula atât de rapid un număr atât de mare de pixeli.
Rata de reîmprospătare a unui laptop tradițional este constantă, adică funcționează mereu la frecvența declarată (de obicei 60 Hz).
Aceasta poate crea probleme în gaming, pentru că în scenele dinamice calculatorul poate genera rate de cadre care nu sunt divizibile uniform cu rata de reîmprospătare.
Rezultatul este fenomenul cunoscut sub numele de screen tearing sau stutter.
De exemplu, dacă un ecran de laptop are o rată de reîmprospătare de 144 Hz, iar sistemul livrează doar 73 fps într-un joc, la fiecare actualizare s-ar putea să nu existe un cadru complet nou pregătit de GPU.
Pentru că GPU-ul trebuie să trimită constant 144 de cadre pe secundă pentru a menține imaginea, acesta poate combina o parte din cadrul anterior cu o parte din cadrul următor.
Imaginea rezultată poate părea decupată, cu porțiuni din partea superioară și inferioară aliniate greșit pentru o fracțiune de timp.
Nu toți jucătorii vor observa tearing, în special pe ecrane cu rate triple-digit.
Totuși, asta nu înseamnă că fenomenul nu apare.
Soluția modernă este sincronizarea ratelor de cadre, denumită generic adaptive sync, care permite ecranului să adapteze dinamic rata de reîmprospătare la cadrele primite de la GPU.
Cea mai cunoscută tehnologie de sincronizare adaptivă pentru laptopuri este Nvidia G-Sync. Versiunea AMD se numește FreeSync.
Poți întâlni și termenul variable refresh rate sau VRR, mai des asociat cu televizoarele decât cu laptopurile.
Aceste tehnologii rămân încă premium; multe laptopuri de gaming entry-level și mainstream nu oferă nicio formă de adaptive sync.
Dacă vrei cea mai netedă experiență de joc, merită să cauți sincronizarea ratelor de cadre, chiar dacă e mai scumpă.
Dezavantajul este că aceasta îți va restrânge opțiunile de notebook.
Un ultim subiect legat de ecranele de laptop este tehnologia sau tipul de panel, care influențează atât rata de reîmprospătare, cât și timpul de răspuns.
Este de obicei indicat printr-un acronim în specificații, cel mai popular fiind IPS (in-plane switching).
Acest tip de panel a înlocuit aproape complet tehnologia TN (twisted nematic) utilizată de majoritatea laptopurilor de gaming până în anii 2010.
Ecranele IPS oferă un spectru de culoare mai bogat și unghiuri de vizualizare mai largi, ceea ce înseamnă că imaginea nu se spală sau nu se inversează când e privită dintr-un unghi.
Trecerea de la TN la IPS a fost lentă, deoarece primele ecrane IPS aveau timpi de răspuns mari, făcându-le nepotrivite pentru jocuri rapide.
Modelele moderne de IPS au redus timpul de răspuns la câțiva milisecunde, astfel că sunt complet capabile.
Un al treilea tip de ecran pentru laptopuri, mai popular în modelele premium pentru creație și stații de lucru decât în cele de gaming, este tehnologia OLED (organic light-emitting diode).
Tehnologia OLED nu s-a impus încă în segmentul laptopurilor de gaming. Am testat doar câteva modele OLED de gaming, precum Acer Predator Triton 300 SE cu ecran de 35,6 cm și MSI Raider GE67 HX cu ecran de 39,6 cm.
Până de curând, OLED-urile cu rată mare de reîmprospătare nu erau comune, dar ultimele ecrane din câteva modele pot suporta până la 240 Hz, în variante de 1440p și 4K.
Pentru moment, însă, așteaptă-te ca majoritatea laptopurilor de gaming să folosească ecrane IPS, iar în cazul în care apare OLED, acesta va fi probabil o opțiune high-end.
După cum am spus, ecranele celor mai accesibile laptopuri de gaming au de obicei aceeași rată de reîmprospătare de 60 Hz ca și notebook-urile non-gaming.
Pentru gaming casual și majoritatea titlurilor AAA, 60 Hz este perfect atunci când e asociat cu un GPU de nivel entry sau mediu, precum Nvidia GeForce RTX 3050, 4050 sau AMD Radeon RX 6500M.
Acești procesoare grafice pot rula jocurile actuale între 30 și 60 fps la rezoluție Full HD, deci o rată mai mare de reîmprospătare nu este necesară.
Totuși, în laptopurile noi orientate spre gaming nu vei mai găsi modele cu ecrane obișnuite de 60 Hz.
Jucătorii de esports doresc, însă, să depășească pragul de 60 Hz, deoarece supraviețuirea lor depinde în mare măsură de timpul de reacție, adică de cât de rapid poate afișa PC-ul cadrele.
Trecerea la un ecran de 144 Hz sau mai rapid merită costul pentru o experiență de joc extrem de fluidă, fără întreruperi în momentele critice, cum ar fi un headshot la 180 de grade.
Chiar și GPU-urile relativ modeste pot atinge rate triple-digit în titluri esports mai puțin pretențioase, cum ar fi Fortnite, Counter-Strike: Global Offensive, Rainbow Six Siege și League of Legends.
Unii jucători de top chiar reduc calitatea vizuală sau nivelul de detaliu pentru a obține rate mai mari de cadre și un avantaj competitiv.
Jucătorii de esports cu bugete mai mari pot profita de rate de reîmprospătare de peste 144 Hz.
GPU-urile puternice pot exploata ecranele de 240 Hz sau mai rapide în titluri esports mai puțin solicitante.
Totuși, 240 Hz reprezintă un prag practic pentru bugete limitate, deoarece majoritatea jucătorilor nu vor observa diferența între panourile de 240 Hz, 300 Hz sau chiar 360 Hz, cu atât mai puțin față de 480 Hz oferite de bestia Alienware m18.
Jucătorii de jocuri AAA care își doresc cea mai cinematografică experiență ar trebui să ia în considerare, de asemenea, un ecran cu rată de reîmprospătare ridicată.
Ratele mai mari de cadre și acțiunea mai fluidă împreună creează o experiență mai captivantă, iar timpul de reacție contează și în aceste jocuri.
În mod realist, gamerii AAA se pot opri liniștiți la 144 Hz sau 165 Hz, deoarece chiar și un GPU de top ca GeForce RTX 4080 nu va atinge rate mai ridicate cu majoritatea jocurilor.
Majoritatea laptopurilor premium de gaming de azi vin standard cu ecrane de 144 Hz și oferă upgrade-uri la 165 Hz sau 240 Hz.
Așa cum am menționat, scenariul ideal pentru o experiență de gaming extrem de fluidă este un ecran cu rată mare de reîmprospătare combinat cu o tehnologie de adaptive sync, precum AMD FreeSync sau Nvidia G-Sync, deși a doua va restrânge opțiunile de notebook.
Nu uita nici timpul de răspuns, care, spre deosebire de rata de reîmprospătare, poate fi comparat doar aproximativ, deoarece fiecare producător îl măsoară diferit.
În cele din urmă, nu uita că, dincolo de specificații, poți cumpăra un laptop de gaming cu un ecran de care vei regreta, de exemplu, din cauza lipsei de luminozitate.
Aici contează testele realizate de terți, nu marketingul producătorilor de laptopuri.
Dacă ai ocazia, este important să vezi laptopul personal înainte de a-l cumpăra.
Recomandările noastre de notebook-uri de gaming te vor ajuta să alegi sistemul care merită cu adevărat banii tăi.
