Oamenii de știință au descoperit că vârsta biologică a unui organ prezice puternic riscul de boli asociate
O echipă de cercetători de la Stanford Medicine a dezvoltat un nou test de sânge care poate estima vârsta biologică a organelor majore, aruncând lumină asupra motivului pentru care unii oameni îmbătrânesc mai repede decât alții și oferind un nou instrument puternic pentru prezicerea riscului de boală și a longevității. Constatările sugerează că vârsta biologică a organelor unui individ – în special a creierului – poate fi un predictor mai precis al rezultatelor de sănătate decât vârsta cronologică.
Deși majoritatea oamenilor își marchează vârsta prin numărul de zile de naștere pe care le-au sărbătorit, oamenii de știință știu de mult timp că organele corpului nu îmbătrânesc toate în același ritm. „Am dezvoltat un indicator bazat pe sânge al vârstei organelor tale,” a spus Tony Wyss-Coray, profesor de neurologie și științe neurologice la Stanford și autor principal al studiului, care a fost publicat în Nature Medicine. Acest nou indicator, a explicat el, permite cercetătorilor să „evalueze vârsta unui organ astăzi și să prezică șansele de a te îmbolnăvi de o boală asociată cu acel organ 10 ani mai târziu.”
Echipa de cercetare a analizat probe de sânge de la 44.498 de participanți, cu vârste cuprinse între 40 și 70 de ani, înrolați în UK Biobank, o bază de date biomedicală la scară largă. Folosind o tehnologie de laborator capabilă să măsoare aproape 3.000 de proteine în sânge, oamenii de știință s-au concentrat pe proteinele legate de 11 sisteme de organe: creier, mușchi, inimă, plămâni, artere, ficat, rinichi, pancreas, sistem imunitar, intestin și grăsime.
Comparând nivelurile de proteine ale fiecărei persoane cu mediile ajustate în funcție de vârstă, cercetătorii au dezvoltat un algoritm care atribuie o vârstă biologică fiecărui sistem de organe. Dacă semnătura proteică a unui organ devia cu mai mult de 1,5 deviații standard de la medie, era clasificat ca „extrem de îmbătrânit” sau „extrem de tânăr.” Aproximativ o treime dintre participanți aveau cel puțin un organ în aceste categorii extreme, iar unul din patru avea mai multe organe care erau fie deosebit de bătrâne, fie deosebit de tinere.
Studiul a constatat că vârsta biologică a unor organe specifice a prezis puternic riscul de a dezvolta boli asociate cu acele organe. De exemplu, o inimă „extrem de îmbătrânită” a crescut probabilitatea de fibrilație atrială sau insuficiență cardiacă, în timp ce plămânii îmbătrâniți au prezis un risc mai mare de boală pulmonară obstructivă cronică.
Cele mai izbitoare rezultate au venit de la creier: persoanele cu un creier extrem de îmbătrânit aveau de 3,1 ori mai multe șanse de a dezvolta boala Alzheimer decât cele cu un creier care îmbătrânea normal. Invers, cei cu un creier extrem de tânăr aveau doar aproximativ un sfert din risc.
„Creierul este portarul longevității. Dacă ai un creier bătrân, ai o probabilitate crescută de mortalitate,” a spus Wyss-Coray. „Dacă ai un creier tânăr, probabil vei trăi mai mult.” Datele au arătat că un creier extrem de îmbătrânit a crescut riscul de deces cu 182% pe parcursul a 15 ani, în timp ce un creier extrem de tânăr a redus riscul cu 40%.
Capacitatea de a estima vârsta biologică a organelor ar putea transforma modul în care medicii abordează îmbătrânirea și bolile. „Această abordare ar putea duce la experimente umane care testează noi intervenții de longevitate pentru efectele lor asupra vârstelor biologice ale organelor individuale la persoane individuale,” a spus Wyss-Coray. El își imaginează un viitor în care medicii intervin înainte ca simptomele să apară, folosind vârsta organelor ca un sistem de avertizare timpurie.
Testul este disponibil în prezent în scopuri de cercetare, dar Wyss-Coray, care este co-fondator a două companii de biotehnologie, speră să-l comercializeze în următorii câțiva ani. El crede că pe măsură ce tehnologia se îmbunătățește și se concentrează pe organe cheie precum creierul, inima și sistemul imunitar, costul va scădea, iar puterea predictivă a testului va crește.
Studiul a fost sprijinit de National Institutes of Health, Fundația Milky Way, Inițiativa Knight pentru Reziliența Creierului și Centrul de Cercetare a Bolii Alzheimer de la Stanford. Pe măsură ce cercetarea continuă, oamenii de știință speră să folosească evaluările vârstei organelor pentru a înțelege mai bine cum stilul de viață, dieta și medicamentele influențează îmbătrânirea – și pentru a dezvolta noi strategii pentru a menține organele tinere și sănătoase pentru mai mult timp.
