Sistemele de operare open-source GNU/Linux, deși par complicate și au o denumire uneori confuză, merită explorate. Ele oferă o gamă largă de alternative la Windows și macOS.
Marea majoritate a utilizatorilor pot numi, cu puțin efort, două sisteme de operare: Windows de la Microsoft și macOS de la Apple. Puțini au luat vreodată în considerare alternativele open-source de sub umbrela GNU/Linux. Totuși, s-ar putea să le fi folosit deja fără să știe, de exemplu Chrome OS de la Google folosește nucleul Linux.
Ca să fiu sincer, în afară de platforma Chrome OS, sistemele GNU/Linux nu sunt cele mai potrivite pentru cei care se bazează pe software cunoscut sau nu le place să personalizeze interfața. Dacă însă dorești o schimbare de ritm, nu vrei să plătești pentru software și nu te deranjează să te implici în configurații, trecerea la GNU/Linux poate fi utilă și te poate convinge pe termen lung. Acest ghid pentru utilizatorii casnici non-tehnici te va ajuta să începi.
Atenție: folosirea GNU/Linux pentru rularea unui server este un caz de utilizare diferit, care nu este acoperit aici.
Ce sunt UNIX, Linux și GNU?
Înainte de a intra în lumea GNU/Linux, este important să înțelegem originile și termenii pe care îi vei întâlni. Voi începe cu o scurtă istorie a celor trei mari: UNIX, Linux și GNU.
UNIX este un sistem de operare proprietar bazat pe linie de comandă, dezvoltat inițial de Dennis Ritchie și Ken Thompson (printre alții) la Bell Labs, în anii ’60 și ’70. A fost scris aproape în întregime în limbajul de programare C și creat ca un sistem portabil și convenabil pentru programatori și cercetători.
Din cauza unei istorii juridice complicate care a implicat AT&T, Bell Labs și guvernul federal, sistemele UNIX și cele de tip UNIX au devenit populare. Filosofia minimalistă și modulară a lui Thompson a avut o influență majoră asupra designului software.
În această perioadă, Richard Stallman a lansat Proiectul GNU cu scopul de a crea „un sistem de operare care să fie software liber”. Denumirea GNU provine de la „GNU’s Not UNIX” (GNU nu este UNIX). Proiectul a generat un sistem de operare asemănător UNIX.
Stallman a creat și Free Software Foundation (FSF) pe principiul că „orice utilizator poate studia codul sursă, îl poate modifica și distribui programul”.
Dezvoltarea nucleului GNU Hurd nu a avansat complet. Aici intervine Linux, un nucleu creat de Linus Torvalds și colaboratori. Conform GNU, „Linux este nucleul: programul care alocă resursele mașinii celorlalte programe. Nucleul este esențial, dar nu poate funcționa singur, ci doar în contextul unui sistem de operare complet.”
Puriștii GNU susțin că sistemul complet ar trebui numit GNU/Linux, ca recunoaștere a relației simbiotice dintre cele două părți. Alții preferă pur și simplu termenul „Linux”, deoarece este mai răspândit și ar duce la denumiri foarte lungi dacă s-ar include toate componentele.
Există și alte sisteme de operare de tip UNIX, cum ar fi FreeBSD, care folosește propriul nucleu și pachete software. Istoria acestor proiecte ar putea umple volume întregi, dar această sinteză ar trebui să ajute la înțelegerea unor termeni de bază.
Ce este o distribuție?
Sistemele de operare moderne, precum Windows și macOS, sunt alcătuite din multe componente tehnice, inclusiv nucleul care comunică cu hardware-ul și elementele grafice ale interfeței. O explicație detaliată a tuturor modulelor este dincolo de acest articol.
Gândește-te, de exemplu, cum mișcarea mouse-ului se traduce în deplasarea cursorului pe ecran sau cum se salvează un fișier pe unitatea de stocare. Deși aceste operațiuni par simple, ele implică componente complexe care lucrează în paralel la viteze foarte mari. Windows și macOS sunt concepute pentru a funcționa fără fricțiuni, astfel încât utilizatorii nu au nevoie să înțeleagă ce se întâmplă în spate.
O distribuție (distro) GNU/Linux este un pachet care include componentele de bază ale sistemului de operare. Distro-uri precum Fedora, Elementary OS, Linux Mint, Manjaro sau Ubuntu sunt echivalentul funcțional al Windows și macOS.
O distribuție tipică cuprinde nucleul Linux, instrumentele și bibliotecile GNU, un sistem de ferestre pentru afișare și interacțiune și un mediu desktop pentru gestionarea aplicațiilor. Există multe medii desktop, precum GNOME, KDE Plasma, MATE și XFCE.
O companie sau organizație ambalează aceste componente într-un fișier ISO, pe care utilizatorii îl pot descărca și instala. De exemplu, Canonical lansează distribuția Ubuntu. Similar, Microsoft și Apple lansează noile versiuni de Windows și macOS.
Apple și Microsoft au arhitecturi complexe similar. Nucleul macOS se numește Darwin, iar interfața grafică include Aqua și Finder. Chrome OS se bazează pe Chromium OS și nucleul Linux. Windows 10 face parte din familia Windows NT și folosește un nucleu hibrid și Windows Shell. Microsoft a adăugat nucleul Linux în Windows prin Windows Subsystem for Linux (WSL), permițând acum și rularea de aplicații grafice Linux.
Câteva distribuții desktop populare
Există o varietate mare de distribuții GNU/Linux, fiecare cu scopuri diferite: ușurință în utilizare, confidențialitate sau performanță pe hardware mai vechi. Unele sunt dedicate anumitor nevoi, cum ar fi Raspbian și LibreELEC pentru Raspberry Pi, folosite la rularea platformei multimedia Kodi.
Iată câteva dintre cele mai populare distribuții desktop:
- Arch Linux
- Debian
- Elementary OS
- Fedora
- KDE Neon
- Linux Mint
- Manjaro
- Pop!_OS
- PureOS
- Ubuntu
Există și sisteme pentru dispozitive portabile care folosesc nucleul Linux, precum LineageOS, /e/, Plasma Mobile, PureOS, LibremOS și Ubuntu Touch (acum întreținut de comunitatea UBports). Despre acestea poți citi în articolul nostru dedicat sistemelor alternative pentru mobil.
Avantaje și dezavantaje ale sistemelor GNU/Linux
Trebuie spus că folosirea unui sistem GNU/Linux nu este la fel de simplă ca pe macOS sau Windows, mai ales pentru utilizatorii obișnuiți. Operațiunile simple nu funcționează întotdeauna intuitiv. De exemplu, instalarea programelor nu este mereu directă, chiar dacă folosești magazinul de aplicații al distribuției.
Pentru astfel de sarcini, este nevoie să înveți elementele de bază ale terminalului sau ale interfeței de linie de comandă. Imprimantele multifuncționale și alte periferice pot crea dificultăți, deoarece instalarea driverelor nu este întotdeauna ușor de rezolvat.
Fii pregătit să petreci timp căutând soluții în diferite forumuri online și să înveți metode alternative pentru sarcinile de bază. Dacă te frustrezi ușor cu tehnologia, sistemele GNU/Linux nu sunt cea mai bună alegere.
În final, alegerea depinde de modul în care îți folosești calculatorul. Dacă ești programator, s-ar putea să preferi un design stabil și minimal. Dacă ai un PC vechi, o distribuție GNU/Linux ușoară îi poate da o nouă viață.
Un motiv important pentru a folosi o distribuție GNU/Linux este că multe sunt gratuite, deși e bine să contribui la comunitatea care le întreține. Prețul unui sistem de operare poate conta dacă îți construiești propriul PC. O licență Windows 10 Home costă cel puțin 130 €. Pentru macOS trebuie să plătești hardware de la Apple.
O altă atracție pentru unii utilizatori este nivelul ridicat de personalizare. Distribuțiile suportă medii desktop diferite, oferind interfețe variate. Mulți dezvoltatori mențin versiuni cu suport pe termen lung, astfel încât nu trebuie să faci actualizări majore frecvent.
Poți aprecia, de asemenea, filozofiile din spatele proiectelor GNU/Linux, cum ar fi Libre (libertate), FOSS (Free and Open Source Software) și FLOSS (Free/Libre and Open Source Software). GNU oferă o explicație mai detaliată a diferitelor mișcări din cadrul software-ului liber.
Totuși, pentru studenți și utilizatori casnici fără cunoștințe tehnice, care nu vor să se ocupe de complicații neașteptate, nu este nicio rușine să alegi un sistem care îți face viața mai ușoară. Pentru aceștia, Windows și macOS sunt mai familiare și mai intuitive, iar rezolvarea problemelor rareori necesită Command Prompt sau Terminal.
Un alt aspect important este disponibilitatea aplicațiilor pe Linux. Microsoft Office nu este disponibil, deși există o previzualizare publică a Microsoft Teams pentru Linux. Aplicațiile Adobe Creative Cloud, cum ar fi Illustrator, Lightroom, Photoshop și Premiere Pro, nu rulează nativ.
Poți folosi alternative precum LibreOffice pentru documente, GIMP, Inkscape și Krita pentru design, DarkTable sau RawTherapee pentru editare foto și Shotcut pentru editare video. În experiența mea, aceste aplicații nu sunt la fel de fluide sau capabile ca cele comerciale.
Totuși, poți instala browsere populare precum Chrome, Firefox și Tor Browser sau comunicatori precum Signal și Slack. Există și VPN-uri, manageri de parole și multimedia esențială precum VLC Player. Nucleul Linux suportă acum protocolul WireGuard VPN. Pentru antivirus există opțiuni precum Clam AV și Sophos.
Steam este disponibil pentru distribuțiile bazate pe Debian, iar cu puțină configurare și pe altele. Poți folosi și SteamOS, o distribuție de gaming bazată pe Debian. Multe jocuri, inclusiv titluri AAA, pot rula nativ sau prin Proton.
Valve a anunțat că ultima lor joc VR, Half-Life: Alyx, va fi lansat pentru Linux. Deși nu există versiuni native pentru Battle.net, Epic Games Store sau Origin, poți folosi Proton, Lutris sau Wine pentru a rula unele lansatoare și jocuri.
Ce dispozitive pot folosi cu GNU/Linux?
Deși poți instala GNU/Linux pe majoritatea laptopurilor și desktopurilor, procesul poate fi dificil. Nu găsești cu ușurință alternative în magazine fizice, cu excepția Chromebookurilor. Cel mai accesibil dispozitiv mainstream este Raspberry Pi, care pornește de la aproximativ 35 €.
Dacă vrei ceva de la un producător mai cunoscut, Dell XPS 13 Developer Edition vine cu Ubuntu preinstalat. Există și laptopuri Lenovo și HP pentru business cu Linux Mint Cinnamon. Multe distribuții oferă liste de dispozitive certificate, astfel încât să verifici compatibilitatea înainte de instalare.
Producători boutique prietenoși cu Linux includ Pine64 (PineBook), Purism (Librem), StarLabs, System76, ThinkPenguin și Tuxedo Computers. Aceste dispozitive sunt adesea mai accesibile decât echipamentele Windows sau macOS comparabile.
Unii furnizori vând și telefoane cu sisteme alternative, precum PinePhone de la Pine64 și Librem 5 de la Purism. În Europa, găsești telefoane recondiționate cu /e/ preinstalat. Instalarea pe un dispozitiv existent este mai dificilă decât pentru laptop sau desktop, deci verifică compatibilitatea pe site-ul producătorului.
Ce este cu cititoarele de cărți electronice și ceasurile inteligente? Pine64 oferă și astfel de dispozitive, compatibile cu sisteme Linux alternative.
Cum încep?
Dacă GNU/Linux te intrigă și vrei să încerci o distribuție, vei avea nevoie de un stick USB pe care să pui un fișier ISO sau de un CD bootabil. Este esențial să faci backup complet înainte de a modifica partițiile de pe disc.
Doresc doar să văd cum este GNU/Linux:
Virtualizarea este soluția cea mai simplă. Poți instala distribuția într-o mașină virtuală folosind Oracle VM VirtualBox sau Hyper-V pe Windows 10. Astfel, poți rula GNU/Linux într-o fereastră fără să schimbi nimic în sistemul tău principal.
O altă opțiune este să bootezi direct de pe stick USB (sau CD) fără instalare. Astfel, poți testa distribuția, dar nu păstrezi modificările după restart, cu excepția cazului în care folosești modul live cu persistenta suportată.
Doresc să folosesc GNU/Linux alături de Windows sau macOS:
Instalarea în dublu-boot nu este mult mai complicată decât virtualizarea, însă va trebui să aloci spațiu pe disc pentru fiecare sistem de operare. După instalare, vei folosi un bootloader, de obicei GRUB, pentru a alege sistemul la pornire.
S-ar putea să întâmpini dificultăți cu driver-ele și gestionarea fișierelor între sisteme, deși Windows adaugă integrare cu WSL care facilitează accesul la Linux din File Explorer.
Vreau să folosesc doar GNU/Linux:
Cea mai simplă variantă este să cumperi un laptop sau desktop dedicat cu GNU/Linux preinstalat. Astfel eviți partiționarea și poți beneficia imediat de toate funcționalitățile.
Alternativ, instalează GNU/Linux peste sistemul existent, ștergând platforma anterioară. Bunurile sunt că vei descoperi rapid cum funcționează în profunzime, dar poate fi nevoie de configurări manuale și soluții găsite în forumuri.
Unii preferă stabilitatea și consistența, iar multe distribuții oferă versiuni cu suport pe termen lung, ideale pentru instituții guvernamentale, laboratoare de cercetare sau hosting web.
Alege cu înțelepciune
Aceasta este doar o introducere în lumea sistemelor GNU/Linux. Explorează și descoperă dacă acestea se potrivesc nevoilor tale mai bine decât Windows și macOS.
