Natura discretă a atacurilor zero-click le face greu de evitat, fie că folosești un iPhone, un dispozitiv Android, un Mac sau un PC. Iată cum funcționează și ce poți face pentru a te proteja.
Un „atac zero-click” pare înspăimântător, dar tu și dispozitivele tale sunteți în pericol? Vom explica ce este un atac zero-click, de ce sunt atât de îngrijorătoare și cum te poți proteja.
Așa cum sugerează și numele, un atac zero-click poate compromite un dispozitiv fără nicio acțiune din partea proprietarului. Metodele de atac obișnuite — phishing sau smishing, de exemplu — se bazează pe inginerie socială pentru a păcăli oamenii să facă clic pe linkuri periculoase sau să descarce ceva aparent inofensiv. În schimb, atacurile zero-click exploatează vulnerabilități existente în sistemele de operare pentru a ocoli complet aceste etape.
Aceste atacuri nu trebuie confundate cu atacurile zero-day, care sunt vulnerabilități necunoscute dezvoltatorilor și exploatate activ, necesitând patch-uri imediate, însă care cer o acțiune din partea utilizatorului pentru a rula. Atacurile zero-click permit accesul la un dispozitiv fără ca utilizatorul să facă nimic, putând prinde în capcană chiar și cei mai experimentați utilizatori de tehnologie.
Cea mai notabilă metodă zero-click din ultima vreme este spyware-ul Pegasus, creat de firma israeliană NSO Software. A făcut valuri ani de zile, iar Citizen Lab de la Universitatea din Toronto a documentat atacuri asupra dispozitivelor iOS și Android în 2018 și din nou în 2021.
Deși NSO neagă orice abatere, Citizen Lab susține că Pegasus este folosit de clienți pentru spionarea activiștilor și a oficialilor de rang înalt. În decembrie, echipa Google Project Zero a publicat o analiză tehnică a exploatului FORCEDENTRY folosit de NSO Group pentru a infecta iPhone-urile țintă cu spyware-ul Pegasus prin iMessage.
Atacurile zero-click sunt atât de periculoase pentru că sunt practic invizibile: tot ce trebuie să facă atacatorul este să trimită codul malițios către telefon sau alt dispozitiv — fără niciun clic din partea ta. Victimele nici măcar nu-și dau seama că s-a întâmplat ceva, iar atacatorii pot explora dispozitivul în voie.
Așa cum a explicat cercetătorul de securitate David Balaban pentru IT Governance: „Din perspectiva unui infractor, frumusețea unui atac zero-click este că nu trebuie să-și reducă eforturile la inginerie socială sau la practici ‹spray and pray› (precum recentele atacuri de phishing cu tematică COVID-19) care au o rată scăzută de succes.”
Atacurile zero-click exploatează lacune din funcțiile de verificare a datelor ale aplicațiilor și ale sistemelor de operare. Orice sistem care analizează datele primite pentru a stabili dacă sunt de încredere este vulnerabil la un atac zero-click. Atacatorii trimit cod malițios pe email sau prin aplicații de mesagerie, ascuns într-un obiect aparent inofensiv, cum ar fi un PDF, o imagine ascunsă sau un mesaj text.
Un exemplu real ar putea fi o vulnerabilitate într-o aplicație de email de pe telefonul tău. Dacă un hacker rău intenționat descoperă această vulnerabilitate, tot ce trebuie să facă este să-ți trimită un email cu codul malițios.
Odată ce emailul este primit, codul se activează și infectează telefonul țintă, dând hackerului acces la toate mesajele tale. Dacă emailul original este șters, infecția rămâne, iar, deoarece ștergem deseori mesajele necunoscute sau citite, nu va rămâne multă urmă a atacului pe telefon.
Măsurile de securitate menite să protejeze utilizatorii pot, de fapt, ajuta atacurile zero-click. Aplicațiile de mesagerie cu criptare end-to-end, precum iMessage de la Apple, îngreunează detectarea atacurilor, deoarece nimeni nu poate vedea conținutul pachetelor de date, decât expeditorul și destinatarul.
Grupurile de hackeri răi dezvoltă frecvent unelte pentru a exploata vulnerabilitățile zero-click și le vând apoi cu milioane pe piața neagră. Datorită caracterului aproape netracesabil, atacurile zero-click sunt adesea folosite de agenții guvernamentale în operațiuni de spionaj la nivel de stat.
Uneori, țintele acestor operațiuni sunt jurnaliști. Potrivit The Indian Express, telefonul jurnalistei londoneze Rania Dridi a fost compromis în ciuda precauțiilor pe care le lua. Atacul a forțat-o să șteargă aplicații importante pentru munca ei de documentare a drepturilor femeilor în lumea arabă.
În documentarul The Spy in Your Phone, Al Jazeera descrie cum unul dintre jurnaliștii săi a fost compromis de malware-ul Pegasus.
Natura discretă a atacurilor zero-click le face greu de evitat dacă ești un posibil țintă. Există însă măsuri de securitate cibernetică pe care le poți lua pentru a te proteja.
Mai întâi, menține-ți aplicațiile și sistemele de operare mereu actualizate. Producătorii de software lansează patch-uri pentru vulnerabilități imediat ce le descoperă. Actualizările de rutină includ de obicei aceste remedieri și se instalează în câteva minute.
Fii atent la dezvoltatorii aplicațiilor pe care le instalezi. Dacă nu există informații despre producător, aplicația nu are recenzii sau dezvoltatorul nu este verificat de magazinul oficial, este posibil să fie suspectă și ar fi mai bine să o eviți.
Este recomandat să ștergi periodic aplicațiile pe care nu le mai folosești de pe telefon. De asemenea, elimină permisiunile acordate acestora, pentru ca acestea să nu poată accesa automat alte funcții, precum camera sau biblioteca multimedia.
Ori de câte ori este posibil, folosește autentificarea în doi pași pentru accesarea site-urilor importante, a emailului și a rețelelor sociale. Și, deși e un sfat uzat, merită repetat: nu folosi aceeași parolă pe care ai creat-o în liceu pentru toate conturile. Managerii de parole te pot ajuta să generezi un cod master puternic și să stochezi restul, astfel încât să nu mai fie nevoie să ții minte zeci de parole.
Folosește extensii pentru a bloca ferestrele pop-up și spam-ul sau configurează-ți browserul pentru a le împiedica, deoarece atacatorii le folosesc adesea pentru a răspândi malware. O soluție bună de anti-malware și antivirus nu strică nici ea, așa că alege ce e mai bun și rulează scanări regulat.
Dacă jobul tău implică manipularea de informații sensibile, ar fi bine să folosești două telefoane: unul pentru serviciu și unul pentru uz personal. Astfel, dacă unul este compromis, nu-ți vei pierde toate datele.
Indiferent de profesie, este recomandat să-ți faci backup regulat la date și fișiere și să le stochezi separat de hard disk-ul principal. În cazul unui atac de ransomware, vei putea recupera informațiile chiar dacă trebuie să renunți la PC.
Atacurile zero-click sunt, fără îndoială, îngrijorătoare. Cu toate acestea, probabil nu trebuie să-ți faci prea multe griji. Majoritatea vulnerabilităților zero-click sunt folosite de state împotriva țintelor de rang înalt.
Totuși, este bine să fii atent la orice activitate suspectă pe dispozitivele tale. Pentru mai multe informații, consultă Cum să afli dacă telefonul tău are malware și 7 semne că ai malware și cum să scapi de el.
