Un virus este o bucată de cod ascunsă într-un program legitim. Virușii se autoreplică și sunt concepuți să infecteze alte programe. Ei pot provoca daune prin modificarea sau ștergerea fișierelor, cauzând blocări de sistem și erori de funcționare. După ce ajunge pe calculatorul țintă, un „dropper” de virus (de obicei un troian) introduce virusul în sistem. Pentru mai multe detalii, vezi aici.
Diverse tipuri de viruși:
- Virus de fișier:
Se atașează la sfârșitul unui fișier și modifică începutul programului ca să execute mai întâi codul virusului. După aceea, revine la programul original fără să fie observat. Se mai numește și virus parazitar, pentru că infectează fișierele dar nu oprește funcționarea acestora. - Virus de sector de boot:
Infectează sectorul de pornire al sistemului și se execută de fiecare dată când calculatorul pornește, înainte de încărcarea sistemului de operare. Poate infecta și medii bootabile (de exemplu dischete). Sunt numiți și viruși rezidenți în memorie, deoarece nu infectează direct fișierele. - Virus macro:
Scris în limbaje de nivel înalt (de exemplu Visual Basic) și activat când deschizi un program ce poate rula macro-uri, cum ar fi o foaie de calcul. - Virus de cod sursă:
Caută codul sursă și îl modifică pentru a include virusul și pentru a-l răspândi. - Virus polimorf:
Își schimbă semnătura (șirul de biți) de fiecare dată când se instalează, pentru a evita detectarea, dar funcționalitatea rămâne aceeași. - Virus criptat:
Există sub formă criptată și poartă cu el un algoritm de decriptare. Mai întâi se decriptează și apoi se execută. - Virus ascuns:
Modifică codul de detectare astfel încât programele antivirus să vadă întotdeauna forma originală, nu pe cea infectată. - Virus tunel:
Se instalează în lanțul de tratare a întreruperilor pentru a ocoli scanarea antivirus; programele de interceptare rămân dezactivate în timpul atacului. - Virus multipartit:
Infectează simultan mai multe părți ale sistemului – sectorul de boot, memoria și fișierele – făcând detectarea dificilă. - Virus blindat:
Folosește tehnici speciale (dezinformare despre locație, compresie) ca să împiedice analiza și dezasamblarea. - Hijacker de browser:
Țintește browser-ul și îi modifică setările, redirecționându-te către site-uri malițioase. - Virus rezident în memorie:
Se instalează în RAM și se ascunde printre operațiunile sistemului, chiar atașându-se de fișierele antivirus. - Virus cu acțiune directă:
Se multiplica și se activează când este executat; infectează fișierele din directorul specificat în calea AUTOEXEC.BAT. - Virus de suprascriere:
Șterge conținutul fișierelor infectate, făcându-le parțial sau total inutilizabile. - Virus de director:
Denumit și virus de sistem de fișiere sau virus de cluster, modifică calea fișierelor din director pentru a prelua controlul. - Virus companion:
Creează un fișier cu același nume, dar extensie diferită (de ex. „Hello.com” lângă „Hello.exe”) și se ascunde în acesta. - Virus FAT:
Infectează secțiunea FAT (File Allocation Table) a discului, putând corupe informații despre locația și starea fișierelor.
