Apple adaugă suport pentru brain-computer interfaces (BCIs) în iOS, iPadOS și visionOS și testează în prezent această capabilitate pe un grup restrâns de utilizatori.
BCI-urile sunt „o tehnologie emergentă care permite utilizatorilor să controleze dispozitivul fără mișcare fizică,” spune Apple. Noua funcție se numește Switch Control.
Deocamdată, Apple nu produce propriile BCI-uri, așa cum face Neuralink (startup-ul lui Elon Musk). În schimb, colaborează cu startup-ul Synchron, din Brooklyn, care implantează dispozitive într-o venă situată deasupra cortexului motor al creierului. Dispozitivul se numește Stentrode și are scopul de a interpreta intenția utilizatorului pe baza semnalelor cerebrale, trimițând apoi aceste comenzi către sistemul de operare al dispozitivului, fără ca utilizatorul să-l atingă.
Synchron a implantat Stentrode la 10 pacienți din 2019 încoace, concentrându-se pe persoane cu dizabilități severe, care nu pot vorbi sau mișca. Unul dintre ei este Mark Jackson, diagnosticat cu ALS, care învață să își controleze iPhone-ul, iPad-ul și căștile Vision Pro cu ajutorul implantului. Alt utilizator, Rodney, are implantul conectat la Apple Vision Pro și Nvidia Holoscan pentru procesare AI. Într-un videoclip demonstrativ, îl vedem trimițând mesaje, hrănindu-și câinele, pornind un ventilator, aprinzând lumini și activând un aspirator Roomba — toate doar cu gândul.
Administrația pentru alimente și medicamente a Statelor Unite (FDA) a desemnat interfețele creier-calculator (BCI) de la Synchron drept „dispozitive revoluționare”. Deși aceste BCI nu sunt încă disponibile publicului, FDA afirmă că „au potențialul de a aduce beneficii persoanelor cu dizabilități grave, crescându-le capacitatea de a interacționa cu mediul și, prin urmare, oferindu-le o nouă independență în viața de zi cu zi”.
Primul pacient al Neuralink, Noland Arbaugh, este tetraplegic și își folosește implantul pentru a muta cursorul pe ecran și pentru a juca jocul video Civilization. În martie, el a raportat că nu a avut niciun efect secundar după un an de la implant.
Există câteva diferențe între abordările „Neuralink” și „Synchron”. De exemplu, tehnologia Neuralink este inserată direct în țesutul cerebral, printr-o procedură care implică perforarea craniului cu ajutorul unui braț robotic.
În schimb, Synchron își introduce implantul „în creier prin vasele de sânge, într-o procedură minim invazivă de aproximativ 2 ore, similară cu introducerea stenturilor cardiace,” explică compania. „Implantul este complet intern, fără niciun fir care să iasă din cap sau din corp.”
