Conform TechSpot, regimul de licențiere al Beijingului continuă să influențeze accesul global la unul dintre materialele cel mai puțin înțelese, dar și cele mai strategice pentru producția avansată. Pe măsură ce guvernele cântăresc politica comercială în raport cu reziliența industrială, ytriul a devenit un simbol al dependenței tehnologice – și un avertisment asupra cât de fragile pot fi lanțurile de aprovizionare care stau la baza inovației moderne.
O cursă globală pentru ytriu, un element rar utilizat în aliaje de înaltă performanță și acoperiri protective, se intensifică după ce China a restricționat exporturile la începutul acestui an. Restricțiile au limitat aprovizionarea către centrele de producție cheie, crescând prețurile și amplificând presiunea asupra industriilor de la aerospațială la semiconductori.
Proprietățile termice și chimice unice ale ytriului îl fac indispensabil pentru ingineria avansată. Acesta întărește superaliajele pe bază de nichel utilizate în motoarele de avioane și turbine pe gaz și îmbunătățește durabilitatea acoperirilor care protejează împotriva căldurii extreme.
De asemenea, joacă un rol vital în fabricarea de semiconductori, unde filmele subțiri de oxid de ytriu funcționează ca straturi izolante și protective. În ciuda importanței sale, ytriul este rar extras în formă pură și trebuie rafinat din zăcăminte complexe de minereuri, un proces care rămâne foarte concentrat în China.
Beijingul a început să solicite licențe de export pentru ytriu și alte șase elemente rare în aprilie, ca răspuns la noile tarife americane. Deși unele restricții au fost ulterior suspendate în urma discuțiilor dintre președintele Donald Trump și președintele Xi Jinping, controalele la exportul de ytriu rămân în vigoare. Comercianții spun că procesul de licențiere a încetinit livrările la o fracțiune din volumele de dinainte de aprilie, creând întârzieri de livrare de luni de zile.
Perturbarea a declanșat o cursă globală pentru asigurarea acestui element rar. În Europa, prețurile oxidului de ytriu au urcat la 270 de dolari pe kilogram – o creștere de 4.400% de la începutul lunii ianuarie – pe măsură ce stocurile s-au diminuat. Prețurile domestice din China, deși mult mai mici, în jur de 7 dolari pe kilogram, au crescut și ele și rămân sub supravegherea strictă a guvernului.
Asociația Industriilor Aerospațiale avertizează că baza de producție din SUA rămâne vulnerabilă. Dak Hardwick, vicepreședintele grupului pentru afaceri internaționale, a declarat că acest element este crucial pentru cele mai avansate motoare de avioane din lume. “Lanțul nostru de aprovizionare depinde puternic de importurile din China”, a spus el pentru Reuters.
Firmele din industria semiconductorilor raportează tensiuni similare. Un executiv din industrie a descris restricțiile de aprovizionare ca fiind “un nouă din zece” în severitate, citând impactul asupra programelor de producție. Richard Thurston, directorul executiv al Great Lakes Semiconductor, a spus că timpii de așteptare mai lungi și costurile mai mari sunt probabile chiar și fără închideri imediate de fabrici. “Penuria va deveni tot mai mult un punct de strangulare real”, a spus el.
Datele vamale chineze confirmă contracția aprovizionării. Livrările directe de ytriu către Statele Unite s-au oprit efectiv de când au intrat în vigoare controalele la export, în timp ce exporturile către restul lumii au scăzut cu aproximativ 30%. Comercianții se tem că redirecționarea materialului către SUA ar putea provoca restricții suplimentare din partea Beijingului, descurajând comerțul indirect.
Piața globală pentru ytriu este notoriu de opacă. Estimările industriei privind materialul deținut în afara Chinei variază de la una la douăsprezece luni de consum, dar stocurile par distribuite inegal. Un comerciant de elemente rare a spus că inventarele lor au scăzut de la 200 de tone la doar 5, în timp ce alții au raportat că nu mai au deloc material.
În ciuda penuriilor, majoritatea producției aerospațiale continuă fără perturbări majore, deși directorii rămân precauți. Președintele Gulfstream Aerospace, Mark Burns, a spus că penuria de ytriu nu a afectat încă livrările, dar a recunoscut preocupări “periferice” cu privire la disponibilitatea viitoare.
Unele mari companii energetice și de producție au evitat problemele imediate. Mitsubishi Heavy Industries, un producător de turbine pe gaz, a declarat că operațiunile sale rămân stabile. Directorul executiv al Siemens Energy, Christian Bruch, a spus că compania monitorizează situația cu atenție în timp ce se diversifică de la furnizorii chinezi de elemente rare. “Este încă gestionabil pentru noi în acest moment”, a spus Bruch. Brațul energetic al General Electric, GE Vernova, a refuzat să comenteze.
Statele Unite importă tot ytriul său, cu aproximativ 93% provenind direct din China, potrivit US Geological Survey. Producția internă ar putea începe în curând: ReElement Technologies din Indiana plănuiește să înceapă producția comercială de oxid de ytriu în decembrie, la aproximativ 200 de tone pe an, crescând la 400 de tone până în martie.
Această capacitate ar acoperi cea mai mare parte a cererii anuale estimate de 470 de tone a SUA, deși analiștii observă că extinderea la volume industriale și dezvoltarea expertizei în rafinare vor necesita timp.
Image credit: Reuters
