OKR-urile (obiective și rezultate-cheie) sunt un instrument puternic de management care poate ajuta echipele să se îndrume spre o muncă cu sens. Este totuși dificil de început. Am cerut sfaturi de la doi experți pentru a te ajuta să eviți cele mai frecvente capcane.
Într-o lume ideală, toți angajații ar ști clar cum contribuie munca lor la scopul organizației. Fiecare ar trebui să înțeleagă cum ceea ce fac ajută compania să crească, să se îmbunătățească sau să-și atingă misiunea.
În special în organizațiile mari, oamenii pot simți că sunt departe de rezultatele financiare, indiferent cât de productivi sunt. Un mod de a reduce acest decalaj este să stabiliți obiective clare și să găsiți metode de a măsura dacă echipa le îndeplinește.
Formulând în cuvinte obiectivele echipei, sunteți obligați să reflectați asupra modului în care acestea susțin obiectivele organizației. Una dintre cele mai populare practici pentru acest lucru este utilizarea OKR-urilor.
Ce sunt OKR-urile?
OKR este prescurtarea pentru obiective și rezultate-cheie. Este o metodologie folosită în mediul de afaceri pentru a dezvolta organizația.
Practic, OKR-urile împart un scop amplu, cum ar fi misiunea companiei, în obiective mai mici („O”). Rezultatele-cheie („KR”) sunt indicatori care te ajută să măsori dacă ai atins obiectivul.
OKR-urile au câștigat popularitate în ultimele decenii, mai ales după ce Google le-a adoptat. Deși conceptul datează din anii 1950, susținătorii din Google l-au promovat pe scară largă și multe companii au preluat sistemul ca atare.
Pentru sfaturi aplicabile oricărei companii, am vorbit cu doi specialiști: Christina Wodtke și Seth Elliott. Wodtke este lector la Stanford University și consultant de afaceri, autoarea Radical Focus: Achieving Your Most Important Goals with Objectives and Key Results și The Team that Manages Itself. Elliott este director de marketing la Gtmhub, un software pentru crearea și gestionarea OKR-urilor.
Iată 10 sfaturi esențiale despre OKR-uri pe care le-am aflat de la ei.
Asigură-te că ai condițiile necesare
Înainte ca o organizație să stabilească obiective și rezultate-cheie, trebuie îndeplinite câteva condiții prealabile.
Mai întâi, este nevoie de sprijin și angajament din partea conducerii superioare, fie că este echipa executivă, fie departamentul de HR.
În al doilea rând, organizația trebuie să aibă o viziune clară și obiective bine definite. Dacă nu le ai încă stabilite, nu are sens să începi cu OKR-uri.
În al treilea rând, trebuie să dispui de date relevante. Rezultatele-cheie se bazează pe metrici, cum ar fi venituri, vizualizări de pagină, descărcări, înscrieri sau erori rezolvate. Asigură-te că colectezi aceste date de bază înainte de a seta OKR-urile următorului trimestru.
Formulează obiective calitative și rezultate-cheie cuantificabile
Unul dintre cele mai frecvente greșeli este confundarea obiectivelor cu rezultatele-cheie. Obiectivele sunt direcții inspiraționale și nu trebuie să fie cantitative.
Rezultatele-cheie sunt metrici specifice care arată dacă obiectivul a fost atins. Ele definesc concret sensul obiectivului și trebuie să fie măsurabile.
De exemplu, un obiectiv poate fi „Să avem un impact major pe piața franceză”. Dacă întrebi „Ce înseamnă impact major?”, răspunsul devine rezultatul-cheie: de ex., 90 de clienți noi înregistrați până la finalul trimestrului.
Pregătește-te pentru eșec la început
La început, e normal să nu reușești să atingi toate obiectivele stabilite. Așteaptă-te să dai greș la formularea lor și la alegerea rezultatelor-cheie potrivite.
Obiectivele ar trebui să fie ambițioase, dar totuși realizabile, iar rezultatele-cheie trebuie să fie măsurabile și bazate pe date existente pentru a avea un punct de referință.
Derulează un proiect pilot cu o echipă autosuficientă
Începe cu un test limitat la o singură echipă sau departament, înainte de a extinde OKR-urile în toată organizația.
Așa vei învăța rapid ce funcționează și ce nu, fără a demotiva prea multe persoane. Alege o echipă cu resurse proprii, care lucrează independent și are obiective clare, cum ar fi dezvoltarea unui produs.
Nu toată lumea are nevoie de OKR-uri
După un pilot de succes, decide unde mai are sens să implementezi OKR-urile. Nu este obligatoriu ca fiecare echipă sau persoană să le folosească.
Departamentele de suport—precum financiar sau juridic—au adesea obiective de rutină care nu se pretează la OKR-uri. Dacă au însă domenii de îmbunătățit, atunci poți aplica sistemul și acolo.
Nu aplica OKR-uri doar de dragul lor
Nu impune tuturor scrierea de OKR-uri. Forțarea poate duce la setarea unor obiective inutile, doar pentru a respecta formalitatea.
Amână OKR-urile individuale (poate pe termen nelimitat)
Folosește OKR-uri la nivel de echipă sau departament, nu de individ. Leagă-le de colaborare și responsabilitate colectivă, nu de control personal.
Dacă vrei să micromanageriezi fiecare angajat, OKR-urile nu sunt potrivite. Scopul este să stimuleze creativitatea și independența echipelor.
Nu lega OKR-urile de evaluările de performanță
Asocierea cu evaluările de performanță încurajează stabilirea unor obiective ușor de atins, pentru a evita eșecul.
OKR-urile ar trebui să împingă limitele și să contribuie la avansarea companiei, nu să devină un instrument de evaluare personală.
Monitorizează progresul regulat
OKR-urile nu sunt „set and forget”. Ele necesită revizuire și actualizare periodică.
Ideal este să evaluezi rezultatele-cheie săptămânal, cel puțin la nivel de manager, pentru a rămâne pe drumul cel bun.
Nu ești Google
Regulile și ritmul adoptate de Google nu se potrivesc întotdeauna fiecărei companii. Adaptează OKR-urile la cultura și ritmul tău de lucru.
Dacă activezi într-un domeniu cu cicluri lungi, cum ar fi biotehnologia, setează repere trimestriale pentru a menține obiectivele relevante și realizabile.
Drumul către OKR-uri
OKR-urile pot face afacerile mai eficiente, responsabilizând echipele să-și definească obiective ambițioase, dar clar măsurabile. Când sunt transparente, ele aliniază eforturile în întreaga organizație.
Procesul te îndrumă să reflectezi constant la contribuția ta la misiunea companiei și la modul în care fiecare pas contează.
