Poveștile senzaționale care se aliniază perfect convingerilor tale preexistente despre un subiect sunt cel mai adesea simple combustibil pentru mașinăria indignării.
Iată cum să te asiguri că ceea ce distribui este cu adevărat legitim.
Știrile false, inclusiv dezinformarea și informarea eronată online, sunt periculoase în multiple moduri.
Acest lucru este valabil atât în Statele Unite, cât și în străinătate.
Oamenii s-au îmbolnăvit și au evitat vaccinurile din cauza informațiilor false.
Grupuri precum QAnon au răspândit în ultimii ani dezinformări virale, uneori ducând la violență.
Mai recent, Departamentul de Justiție și oficialii locali și-au exprimat îngrijorarea față de posibila intimidare a alegătorilor la cutiile de vot înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din 2022 din SUA.
«Suntem profund îngrijorați pentru siguranța persoanelor care își exercită dreptul constituțional de a vota și care depun legal votul prin corespondență la o cutie de vot», au spus oficialii din Arizona într-o declarație.
Asta după ce două persoane înarmate, echipate tactic, s-au instalat lângă o cutie de vot din Mesa.
«Nu vă îmbrăcați în armură de protecție pentru a intimida alegătorii care își returnează voturile legal.»
Inițiativa cutiilor de vot nu se limitează la Arizona, raportează New York Times, iar teoriile conspirației legate de ele circulă online de câțiva ani.
Oamenilor li se spune în mod fals că «mule electorale» umplu cutiile de vot cu buletine false sau le sabotează.
Până acum, nu există dovezi care să susțină aceste acuzații.
De ani de zile știm să fim precauți față de informațiile înșelătoare de pe internet, dar problema persistă, mai ales în perioadele electorale.
De ce continuă să se răspândească? Cum putem evita să le distribuim noi înșine?
Există bune practici de verificare, dar nu există soluții ușoare.
Dezinformarea online este omniprezentă, mai ales în anii electorali.
Profesorul Bei Yu de la Școala de Studii Informaționale a Universității Syracuse îndeamnă oamenii să tragă de timp înainte de a distribui ceva.
«Când distribuiesc ceva pe rețelele mele sociale, primul lucru la care mă antrenez este să mă întreb ‹Este această informație utilă prietenilor sau rudelor mele?›
Consider că este o experiență foarte bună pentru mine și observ că după aceea împărtășesc mai puțin», spune ea.
Înainte de a distribui un articol sau o postare pe rețele sociale, ia în considerare următoarele:
Conținutul te face să te simți revoltă? Terifiat? Neliniștit?
Probabil a fost creat exact pentru a-ți stârni aceste emoții, ca tu să îl distribui fără să te gândești.
Într-un videoclip intitulat «This Video Will Make You Angry», YouTuber-ul CGP Grey compară mesajele încărcate emoțional cu «germeni de gândire» care caută creiere noi de infectat.
Distribuirea unui post viral răspândește mesajul așa cum o strănută răspândește gripa.
Cercetările arată că mesajele emoționale se răspândesc mai ușor în cadrul rețelelor noastre pentru că generează mai multă interacțiune.
Când aceste mesaje tratează subiecte polarizante — precum controlul armelor, avortul sau COVID — ele tind să rămână în rețele cu oameni care gândesc la fel, creând o cameră de ecou de retorică din ce în ce mai extremă.
Asta înseamnă că tocmai persoanele care au cel mai mult nevoie de verificări ale faptelor pot fi aproape complet decuplate de ele.
Mesajele care stârnesc furie se distribuie pe scară largă, la fel și postările «feel-good» concepute pentru a stimula alte impulsuri decât indignarea.
Motivele pentru care oamenii partajează informații eronate variază — de la dorința de a stârni indignare, la consolidarea imaginii de sine sau dorința de a informa pe alții.
Astfel, putem distribui o poveste care pare caldă și plăcută pentru că vrem ca alții să o cunoască sau credem că ne va face să arătăm mai bine în fața rețelei noastre.
Dar aceste postări pot fi mult mai complexe decât par la prima vedere.
Privește dincolo de conținutul distribuit și vezi cine îl face.
Numai pentru că ai încredere în persoana care distribuie o știre nu înseamnă că aceasta și-a făcut verificările necesare.
Înainte să apeși butonul distribuirii, verifică informațiile, mai ales dacă sunt controversate sau incredibile.
Aceasta se aplică atât persoanelor, cât și instituțiilor media.
Toată lumea poate greși, dar când o instituție publică informații inexacte, corectează greșelile sau persistă în dezinformări?
Media Bias Chart poate fi un instrument util pentru a vedea unde se situează un outlet pe spectrul politic, dacă nu ești sigur.
Dacă ceva pare cu adevărat nebunesc, caută acoperire suplimentară și citește mai multe surse.
Dacă articolul are doar o singură sursă, cercetează mai mult publicația. Probabil relatarea nu este veridică.
Fă o căutare pe internet cu numele autorului articolului. Citește pagina «Despre noi» de pe site. Află cine îi publică conținutul și vezi care le sunt opiniile.
Ai putea găsi dovezi clare de părtinire, fie în articol, fie în informațiile de pe site, ori în ambele.
Verifică dacă articolul este satiric. Nu vrei să fii persoana care distribuie ceva de la The Onion ca și cum ar fi informație reală.
Consultă pagina site-ului și comentariile pentru indicii dacă un articol cu titlu ridicol sau șocant este scris de un comediant, nu de un jurnalist.
Ai grijă și la conturile de Twitter parodie.
Există numeroase unelte gratuite care te pot ajuta să investighezi veridicitatea unei știri.
De exemplu, instalează o extensie de browser precum TrustServista, care folosește inteligență artificială și alte analize pentru a evalua credibilitatea unui articol de știri.
Alex Mahadevan, directorul proiectului MediaWise de la Poynter, recomandă și MediaWise en Español și Factchequeado pentru verificări de fapte în limba spaniolă.
«Dezinformarea care vizează comunitățile latine este o problemă majoră care încă nu primește suficientă atenție», spune el.
Poți face un pas înainte și îți poți antrena abilitățile de gândire critică.
Urmează un curs, precum Calling Bullshit sau How to Spot Misinformation Online de la Poynter.
Există chiar și jocuri, cum ar fi Fakey, concepute pentru a te ajuta să recunoști o știre falsă.
Platformele de socializare au sisteme integrate pentru semnalarea conținutului, dar poate fi ca un joc de-a șoarecele și pisica.
Interzici un cuvânt sau o expresie și oamenii găsesc alt termen. Elimină un grup de pe o platformă și altul îi va lua locul.
Etichetezi un tweet sau o postare drept falsă sau înșelătoare, iar deținătorul contului va striga cenzură.
Trebuie spus că vorbim despre companii evaluate la miliarde și trilioane de euro.
Ele au resursele necesare pentru a aborda această problemă.
Criticii susțin că giganți precum Facebook și Instagram pun profitul înaintea securității, lucru negat de companii, dar multe măsuri au fost reactive și menite să evite supărarea legiuitorilor.
Cu toate acestea, experții sunt sceptici că lăsând companiile de social media să se autoregleze va funcționa vreodată.
«Cred într-o separare între moderarea conținutului și platformă, pentru că moderarea de către platformă însăși reprezintă un conflict de interese», afirmă profesoara Yu de la Syracuse.
«Cred că ar trebui făcută de o terță parte.»
Cailin O’Connor, coautoare a lucrării The Misinformation Age, este de acord.
Ea spune că avem nevoie de o entitate externă pentru a reglementa platformele pe care le folosim zilnic — ca un «EPA pentru internet».
«Platformele de socializare elimină cantități uriașe de boți și conturi-fantomă… dar cred că avem nevoie de reglementări care să facă un pas suplimentar», spune O’Connor.
Mai ales în cazul conturilor care „obțin un nivel mare de implicare”, ceea ce înseamnă că platformele sunt „motivate să le păstreze online chiar dacă dezinformează”.
Nu există o soluție miraculoasă care să elimine complet informațiile false de pe internet, dar nu suntem neajutorați.
Aceiași experți consideră că ar trebui introdusă mai multă fricțiune în procesul de distribuire a informațiilor.
Companiile de social media ar putea fi de acord cu asta.
Când Twitter a afișat un mesaj care cerea utilizatorilor să citească articolele înainte de a le redistribui, compania a înregistrat cu 40% mai multe deschideri de articole, a anunțat în 2020.
Facebook a testat ceva similar anul trecut.
Dar, după cum au declarat recent experți în social media pentru Miller Edison de la o publicație americană, Twitter, în special, poate că știe multe despre problema dezinformării, dar nu este neapărat pregătită să o gestioneze.
Eforturile de dezinformare coordonate își schimbă mereu tacticile pentru a evita detectarea, iar noi trebuie să ne adaptăm odată cu ele.
«Multe soluții nu durează pentru totdeauna», spune O’Connor.
«Poate că, în mare, trebuie doar să continuăm să încercăm să rezolvăm această problemă, și asta e în regulă.»
