O tortură ușoară, standardizată, cu gheață și chestionare demonstrează că jocurile eliberează stresul din corp
Jocurile video violente au fost mult timp acuzate ca fiind sursa multor probleme sociale. Cu toate acestea, un număr tot mai mare de studii continuă să arate că jocurile nu reprezintă o amenințare semnificativă pentru societate sau sănătatea umană, iar cel mai recent adaugă o nouă perspectivă interesantă la dezbaterea în curs.
Un studiu publicat recent își propune să risipească încă un mit despre jocurile video, arătând că atât sesiunile de joc violente, cât și cele non-violente pot reduce eficient nivelul de stres. Cercetarea se concentrează pe A Plague Tale: Requiem, un joc de acțiune-aventură plin de șobolani, lansat de Focus Entertainment în 2022.
Una dintre constatările cheie ale studiului este că jocurile video pot servi drept instrumente eficiente pentru ameliorarea stresului. Cercetătorii au chestionat 82 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani, inclusiv 42 de femei. O majoritate semnificativă (79%) a raportat experiență anterioară în jocuri, participanții având în medie patru până la cinci ore de joc pe săptămână.
Condusă de Gary Wagener, echipa de cercetare a indus mai întâi stres folosind Testul Presor Rece Evaluat Social (Socially Evaluated Cold Pressor Test – SECPT), o metodă bine stabilită introdusă în 2008. SECPT solicită participanților să își scufunde mâna non-dominantă în apă cu gheață timp de trei minute, în timp ce sunt observați și chestionați de cercetători – o experiență concepută pentru a crea stres fizic și psihologic.
După finalizarea procedurii, participanții au fost împărțiți în două grupuri distincte. Un grup a avut sarcina de a juca două secțiuni violente din A Plague Tale: Requiem pe un PS5, în timp ce celălalt grup a experimentat două scene non-violente din același joc.
Cercetătorii au monitorizat participanții folosind citiri ECG, mostre de salivă și chestionare. Rezultatele au fost surprinzătoare: în timp ce grupul care a jucat scene violente a auto-raportat niveluri mai ridicate de stres, grupul care a jucat pasaje non-violente s-a simțit mai relaxat. Cu toate acestea, datele fiziologice au relevat că ambele grupuri au prezentat semne de stres redus după sesiunile de joc de 25 de minute.
„Această disociere între stresul auto-raportat și cel fiziologic sugerează că oamenii își pot evalua incorect propria stare de excitație,” au explicat cercetătorii.
Diferența poate proveni din modul în care participanții au perceput dificultatea sesiunilor. Scenele violente au fost probabil văzute ca fiind mai intense sau mai provocatoare, ceea ce le-ar fi putut influența autoevaluările. Deoarece studiul s-a concentrat pe un singur joc, rezultatele ar putea varia în funcție de alte titluri și genuri.
Personal, aș fi foarte interesat să văd acest tip de cercetare bazată pe SECPT aplicată unor jocuri precum Doom Eternal sau Doom: The Dark Ages. Primul, în special, se numără printre cele mai stresante experiențe de joc pe care le-am avut vreodată.
